Pescarii din judetul Caras-Severin sunt ocupati, de cateva luni, cu certurile si sedintele. La nivelul judetului, doua asociatii ale pescarilor sportivi isi disputa in instanta dreptul de administrare a apelor, din cauza ca autoritatea statului a semnat contracte in acest sens cu amandoua.
In Clisura Dunarii, un cetatean german, fost presedinte al unei alte asociatii, a fost schimbat din functie, dupa ce colegii sai l-au acuzat de comiterea unor falsuri in acte. Iar sambata, dupa ce au scapat de fostul lor presedinte, pescarii din Divici au intrat in greva din cauza declararii prohibitiei la pescuit si au cerut autoritatilor sa micsoreze perioada la jumatate, ca sa nu „le ia fata” colegii sarbi, in conditiile in care pestii nu au descoperit inca granita.
Exista, la nivelul judetului, doua mari asociatii ale vanatorilor si pescarilor sportivi. Prima si cea mai veche este Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi. A doua, mai noua, este privata si se numeste Asociatia Sportiva Caras. Poate ca intre cele doua nu ar fi existat nici o disputa, daca o institutie a statului, Compania Nationala a Pescuitului (CNP), nu ar fi inchiriat asociatiei private aceleasi tronsoane de apa inchiriate anterior AJVPS.
La recentele alegeri din cadrul asociatiei judetene, in care deputatul PD Ionesie Ghiorghioni a devenit presedinte, Neculai Selaru, presedintele Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania, a calificat decizia CNP drept „un abuz de functie si o tulburare de posesie”, considerand semnarea celui de-al doilea rand de contracte ca „o mare greseala care nu are acoperire legala”.
Cu aceeasi ocazie, Selaru a admis ca situatia din Caras-Severin nu se poate rezolva decat pe cale judecatoreasca. Miza este mare: cotizatiile din activitatea de pescuit din judet, disputate, pe de o parte, de o institutie obligata prin lege sa faca diverse cheltuieli de paza, intretinere si populare a luciurilor de apa, iar, pe de alta, de o alta asociatie, paralela care, neavand cheltuieli, are tarife mult mai mici.
La fel de mare va fi miza si in viitorul apropiat: dupa aderare, Uniunea Europeana va acorda Romaniei 230 de milioane de euro pentru dezvoltarea activitatii piscicole. Banii, insa, nu vor putea fi obtinuti decat prin proiecte propuse de comunitatile pescaresti.
