Sa zicem ca esti un mare ziarist. Director de ziar si presedinte al unei asociatii de breasla cu pretentii de paznic al deontologiei. Sa zicem ca, Doamne fereste, un grup de dementi iti violeaza in mod bestial sotia. A doua zi deschizi, la intamplare, un ziar. Povestea sotiei tale, cu nume, fotografie, eventual scene descrise in amanunt, se afla la loc de cinste, pe prima pagina. Televiziunile reconstituie pas cu pas nenorocirea. Iti vezi sotia filmata cu incetinitorul, din mai multe unghiuri. O scena regizata, de prost-gust, reface momentul violului. In tot acest timp, dragostea vietii tale, mama copiilor tai, zambeste pe ecran, in cine stie ce imagini scoase de prin arhivele televiziunilor. Numele ei, alaturi de cuvantul viol, nu lipseste din aproape nici un ziar, din nici un titlu de prima pagina. Ca intr-un cosmar, chiar si propriul tau ziar publica, tot pe prima pagina, informatia ca ti-au gasit sotia batjocorita pe o margine de sant. Ti se pare complet absurd? Cu neputinta? De ce, doar pentru ca e vorba de sotia ta? Ziaristii si-au facut datoria asa cum i-ai crescut. Fara mila, ipocriti si vorace. Te-au devorat chiar si pe tine, fara sa clipeasca. Sunt niste masini perfecte de ucis destine. Omoara din reflex. Fii mandru de ei!
Acum, simti durerea doar pentru ca e pe pielea ta. Te ineci degeaba in ura si furie, neputinta si disperare. Ziaristii crescuti la umbra ta trag fara somatie. Ca niste asasini profesionisti. Au invatat sa consume drame ca pe guma de mestecat si sa le scuipe, a doua zi, din sumarul de stiri.
Iti vine, cumva, sa-i arzi pe rug pe toti ziaristii din lume pentru ca victima lor a cazut astazi – ce catastrofa! – mult iubita ta sotie? Gasesti ca sanctiunile din Codul deontologic sau din alte legi lumesti sunt prea blande pentru crima comisa? Nu. Nu-i judeci prea aspru. Abia acum gandesti, cu adevarat, lucid.
Asasinatele monstruoase din ultimele zile au tocit, parca, bunul-simt al breslei. Numele minorei injunghiate la Scoala Centrala, suspectata ca a jucat in filme porno, a fost publicat fara rezerve. Unii jurnalisti de televiziune au calcat in picioare elementare norme deontologice, acceptand rolul de capcane pentru infractori. Cu ochii pe rating, altii s-au specializat in traficul cu sentimente. In lipsa unei reactii ferme, credibilitatea intregii bresle risca sa fie zdruncinata pe termen lung. Dar cine sa le mai spuna ca identitatea unei femei violate, oricine ar fi ea, VIP sau anonima, nu poate fi dezvaluita sub nici o imprejurare? Ca nimic nu justifica expunerea publica a unei femei violate si nesocotirea demnitatii ei. Cine sa opreasca nebunia? Poate politistii de la Circulatie mai pot opri traficul de stiri demente. Au dovedit ca au mai multa minte, anuntand ca nu vor trimite acasa fotografiile cu masinile surprinse de camerele de luat vederi de pe ruta Bucuresti-Azuga. Respecta dreptul la intimitate al soferilor surprinsi cu amanta pe scaunul din dreapta.
Imi crapa obrazul de rusine, iar cinismul si nesimtirea unor colegi de breasla ma cutremura. Joi seara, la televizor, un mare ziarist deplangea caderea morala a pustoaicelor de la Scoala Centrala. Propriul sau ziar urma sa dea a doua zi probe de gandire penala, violand, a doua oara, o femeie. In grup.
Sa zicem ca esti un mare ziarist…
