Din anul 1999, Sighisoara este inclusa in patrimoniul UNESCO, fiind cel mai bun exemplu din Transilvania si din Europa Centrala pentru un fost oras de mestesugari si agricultori, fapt documentat prin arhitectura caselor vechi, cu porti carosabile si curti interioare.
De-a lungul vremii, cetatea Sighisoarei a primit multe apelative flatante, printre care: „Perla Transilvaniei”, „Margaritarul Ardealului”, „Nurnberg transilvanean” si „cea mai frumoasa si mai bine pastrata cetate oraseneasca din Trasilvania”. E bine de stiut ca, in limba veche, margaritar insemna si perla, nu doar o floare.
Acum cateva zile, o parte din zid si din terenul din spatele Primariei s-a prabusit.
De unde atatea nenorociri?
Adevarul e ca „Perla Transilvaniei” e de multa vreme in primejdie, iar in presa, inclusiv in „Romania libera”, s-a scris de nenumarate ori in aceasta privinta. Inscrierea ei pe lista UNESCO, ca si cateva importante premii internationale i-au adus un plus de prestigiu, dar cladirile si zidurile ei au continuat sa se macine. Banii, atati cati s-au dat, au sosit mereu cu intarziere, dramuiti cu mare zgarcenie. S-a vazut ca, in ultimii ani, apele isi ies frecvent din albii, stancile se prabusesc, culmile colinelor o iau la vale, poalele damburilor se frang, si astfel pier casele, uneori chiar oamenii. „E pedeapsa lui Dumnezeu”, spun unii si poate ca au dreptate, tinand cont de descreierarea ce roade societatea actuala. Altii, care au mostenit stravechi credinte, direct din familie, si nu din carti pretentioase, spun ca fiecare apa are cate un duh si ca aceste duhuri se razbuna pentru mizeriile aruncate in rauri, paraie, lacuri, benturi si izvoare, scuturand gunoaiele afara din matca, spre a ramane neprihanite.
Cu terenurile care o iau la vale explicatia e mai simpla, alunecarile fiind rezultatul distrugerii nesabuite a padurilor. Multe case taranesti au temelia prea mica ori nu o au deloc, de aceea sunt intr-un permanent pericol.
Zidul de la Sighisoara a fost plouat cateva secole si nu s-a prabusit. Aproape sigur a mai si fost consolidat intre timp si acum, din pricina nepasarii si zgarceniei, nu neaparat a ploilor abundente din ultima vreme, nu a mai rezistat. O data cu el s-a prabusit si terenul pe care il sprijinea.
Zidurile sunt intr-un punct critic
„Zidurile sunt intr-un punct critic, la limita”, declara dl Ioan Velicu, arhitect-sef al municipiului Sighisoara. Domnia sa adauga: „Dorim sa ne ajute Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. Dupa prabusirea zidului, Primaria a trimis o informare catre toate institutiile care ne-ar putea ajuta, MLPAT, Prefectura etc., prin care se solicita sprijin financiar si logistic. Am apelat si la doi proiectanti. Fara un studiu de fezabilitate nu putem incepe consolidarea si restaurarea, chiar daca am avea bani. Vrem sa cuprindem cat mai mult din zid. Exista riscul sa cada Turnul Cositorarilor, strada Zidul Cetatii. Un oras de 30.000 de locuitori, cati are Sighisoara, nu poate intretine un patrimoniu cultural de importanta mondiala. Ministerul Culturii si Cultelor nu ne-a dat bani, ci doar promisiuni pentru un studiu de fezabilitate, care nu s-a predat fiindca nu au fost bani”.
Fragmente de zid si de teren s-au prabusit pana dincolo de strada de jos, distrugand si un acaret al unei gospodarii aflate la poalele cetatii. Bine ca nu au cazut peste oameni sau peste casa!
O intoarcere in timp
Sighisoara este un adevarat muzeu, oferind trecatorilor moderni norocul rar de a infaptui o intoarcere in timp, in atmosfera medievala de acum cateva sute de ani. Principalul punct de atractie este cetatea, cu turnuri, bastioane, biserici si case de locuit, destul de bine pastrate pana acum cativa ani: Turnul cu Ceas, principalul punct de intrare in cetate, adapostind in prezent Muzeul de Istorie al orasului; Turnul Cositorarilor, Turnul Macelarilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Fierarilor, Turnul Franghierilor, Turnul Tabacarilor, Biserica Manastirii, Biserica din Deal, Casa Venetiana, Casa cu Cerb, Casa Vlad Dracul, Casa cu Sindrila, Casa de pe Stanca s.a.
Anual, la Sighisoara se organizeaza mai multe festivaluri si alte manifestari culturale. Daca nu se obtin imediat fonduri si nu se iau urgent masuri, e posibil ca, pentru siguranta participantilor si a vizitatorilor, intalnirile culturale sa nu mai aiba loc si, incet-incet, cetatea sa ramana doar o amintire frumoasa.
