„Bătălia CNMR nu a rămas fără ecou. Dintr-o luptă imposibilă pentru drepturile copiilor români a devenit o misiune posibilă. Nu vom mai fi „mămăligi” în faţa nimănui! Vom uni românii plecaţi cu cei din ţară şi vom lupta împreună (ca un singur popor şi o singură naţiune) pentru o Europă a păcii, prosperităţii, dar şi a egalităţii de tratament. UE este pentru CNMR singurul proiect viabil politic şi economic din care România poate să facă parte însă nu oricum şi nu în orice condiţii. În acest caz reacţia CE este una corectă şi merită salutată şi încurajată. Este evident în primul rând meritul guvernelor român şi maghiar, dar atitudinea şi acţiunea CNMR în raport cu autorităţile austriece, române sau europene a contat şi este abia începutul luptei pentru respectarea românilor din întreaga Europă”, a declarat Alexandru Cumpănaşu, preşedintele CNMR, conform unui comunicat de presă transmis joi.
Organizaţia reaminteşte că împreună cu Confederaţiile patronale din cadrul ARMIS au fost întreprinse o serie de demersuri de protest în legătură cu adoptarea de către legislativul austriac a unei legi prin care se reduc alocaţiile copiilor cetăţenilor români nerezidenţi în Austria la media naţională a ţării de domiciliu. A avut loc şi o întâlnire de lucru pe această temă cu ambasadorul Austriei la Bucureşti, Isabel Rauscher.
Urmare sesizărilor primite, Comisia Europeană a notificat oficial Austria că prin această lege nu se respectă legislaţia Uniunii Europene şi că are la dispoziţie două luni de zile pentru a-şi schimba decizia, în caz contrar se va deschide procedura de infringement, aminteşte CNMR.
Reprezentanţii Coaliţiei explică faptul că procedura de infringement este procesul prin care Comisia Europeană atenţionează un stat membru al Uniunii Europene că încalcă o obligaţie. Aceasta se referă la neaplicarea legislaţiei europene în mod corect. Dacă nu se ajunge la o înţelegere în termenul stabilit şi alocat de Comisia Europeană, ţara respectivă va fi dată în judecată la Curtea Europeană de Justiţie, amendă fiind în această speţă, substanţială. O astfel de procedură parcurge mai multe etape.
CNMR adaugă că, în primul rând, Comisia Europeană transmite o scrisoare oficială, prin care se solicită ţării respective mai multe informaţii, într-un termen de două luni, urmată de trimiterea unui argument oficial sau de respingere a argumentaţiei şi de cererea de a se supune legislaţiei europene, în situaţia în care Comisia Europeană consideră că ţara respectivă nu respectă prevederile Uniunii Europene.
Apoi, dacă ţara membră tot nu respectă deciziile UE, Comisia poate înainta cazul către Curtea Europeană de Justiţie. Autorităţile din ţara respectivă sunt obligate să se conformeze hotărârii Curţii, dacă aceasta a constatat că s-a încălcat legislaţia Uniunii Europene. Nerespectarea deciziilor Curţii Europene de Justiţie atrage automat o a doua chemare în justiţie, unde se pot aplica sancţiuni financiare considerabile.
