Sediul actual al Curtii de Conturi din Constanta a fost castigat in instanta de catre o batrana din Bucuresti. In aceste conditii, cei 30 de angajati si arhiva institutiei au ramas pe drumuri. Cladirea, in care au fost investite peste 10 miliarde de lei vechi, va intra cat de curand in posesia noii proprietare.
Curtea de Conturi a Romaniei a pierdut procesul avut la Inalta Curte de Casatie si Justitie cu numita Benlian Alexandrina, in varsta de 80 de ani, domiciliata in capitala, prin care aceasta revendica sediul Camerei de Conturi Constanta, din bulevardul Ferdinand nr. 7 bis.
Istoria sediului
Prin Hotararea de Guvern 1.100 din data de 30.12.1995 s-a aprobat transmiterea cu plata, pentru suma de 620 de milioane de lei vechi, a unui imobil, parter plus patru etaje, inculsiv terenul aferent, avand suprafata construita de 1.074 mp, situat in municipiul Constanta pe aleea Magnoliei nr. 2. Imobilul a fost trecut din patrimoniul unei societati comerciale din Constanta in proprietatea publica a statului pentru a fi folosit ca sediu al Camerei de Conturi din Constanta.
Pana in anul 2000, Curtea de Conturi a Romaniei s-a confruntat cu o reducere drastica a cheltuielilor bugetare, prin diminuari masive de personal, inclusiv in Constanta, astfel incat nu au fost alocate sume pentru cheltuieli de reparatii capitale la acel sediu. Pentru ca imobilul devenise prea mare si greu de intretinut, prin HG 343/2.05.2000 s-a aprobat concomitent transmiterea imobilului de pe aleea Magnoliei in administrarea Consiliului Judetean Constanta si transmiterea imobilului de pe bulevardul Ferdinand, proprietate publica a statului, din administrarea CJC in cea a Curtii de Conturi.
Investitii masive
Cladirea de pe Ferdinand a fost construita in 1916. Proprietar de drept era Tacvor Belnian, un industrias armean bogat care detinea mai multe imobile in municipiu. Cladirea a fost nationalizata prin Decretul 92/1950. A functionat o vreme ca tipografie, apoi ca sediu al Bibliotecii Judetene, fiind preluat ulterior de Camera de Conturi. „La data preluarii era intr-o stare avansata de degradare”, spune directorul institutiei, Lucian Bors. In anul 2002, Curtea de Conturi a organizat o licitatie pentru reparatiile capitale care se fac aici, iar lucrarile au inceput in luna septembrie a aceluiasi an. „La data aceea nu era depusa nici o notificare de revendicare”, spune directorul, care a obtinut documente de la autoritatile locale prin care era asigurat ca imobilul este exceptat de la restituirea in natura. Sediul a fost inaugurat in luna decembrie 2003, dupa ce s-au cheltuit 10,3 miliarde de lei vechi, cea mai mare parte pentru structura de rezistenta a cladirii, care era incadrata la risc seismic foarte mare. Au fost consolidati stalpii de rezistenta de la subsol, au fost pusi pereti de rigips, tavane false, s-a schimbat tamplaria etc.
Evolutia procesuala
Imobilul a facut obiectul catorva procese in Constanta, care s-au terminat in favoarea Camerei de Conturi. Apoi s-a deschis un dosar la Bucuresti. La prima instanta, la Tribunalul Municipiului Bucuresti s-a respins cererea de retrocedare, din trei motive: bunul face parte din domeniul public al statului si este inalienabil, bunul este ocupat de o institutie publica si este exceptat de la restituire de articolul 16 din Legea 10/2001 si, nu in ultimul rand, pentru ca cererea era tardiva, nefiind depusa in termenul legal.
Fostul proprietar a declarat apel la Curtea de Apel Bucuresti, care la data de 28 ianuare 2005 dispune restituirea in natura catre Benlian Alexandrina a imobilului de pe Ferdinand.
Art. 16 din lege prevedea clar ca imobilele de interes public nu pot fi retrocedate in natura, cu exceptia celor preluate fara titlu valabil. In speta de fata insa exista un titlu valabil, recunoscut chiar de reclamanta in notificare. Curtea de Conturi a inaintat recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a hotarat sa restituie imobilul in natura printr-o decizie executorie.
Apar si alti proprietari
Lucrurile s-au complicat cu numai cateva zile inainte ca |CCJ sa dea citire hotararii recursului. La Camera de Conturi Constanta s-a prezentat un anume Benlian Dicran, care spune ca bunicul lui a fost var primar cu proprietarul imobilului. Acesta a dat o declaratie notariala in acest sens si a facut o cerere catre |CCJ pentru a fi introdus in cauza, fiind o ruda chiar mai apropiata decat Benlian Alexandrina. Instanta nu a tinut cont de noile elemente. Dicran are o sora care traieste in Germania si mostenitori directi.
O situatie jenanta
Directorul Camerei de Conturi recunoaste ca imobilul este pierdut si nu contesta decizia Justitiei. El spune ca presedintele si comitetul de conducere ale Curtii de Conturi au hotarat sa emita niste adrese prin care solicita sprijinul autoritatilor locale pentru un alt sediu, care sa se ridice la standardele unitatii.
Lucian Bors spune ca mai exista doua posibilitati: sa ramana chiriasi in cladire, daca ajung la un compromis cu actualul proprietar, sau sa gaseasca fonduri pentru a prezenta o oferta de cumparare a imobilului. Acesta spune ca pentru banii investiti exista un proces la Constanta, care a fost suspendat pana la pronuntarea |CCJ. „E jenant ca o institutie de talia Curtii de Conturi sa stea cu mobilierul in strada. Asa o sa fac daca o sa fiu executat”, a adaugat directorul.
