Interviu cu dna Sulfina Barbu, ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor
– Cum apreciati continutul capitolului Mediu din cadrul Raportului de Monitorizare 2005 publicat de Comisia Europeana?
– Este un raport realist si obiectiv, toate aprecierile ne ajuta si reprezinta un foarte bun ghid pentru noi privind toate masurile pe care trebuie sa le luam in continuare si intensitatea masurilor. Nu reprezinta o surpriza aceasta evaluare, dimpotriva, inca de la inceputul mandatului am avut contacte foarte dese cu reprezentantii Comisiei Europene privind capitolul 22 Mediu si, datorita unei munci sustinute, am reusit ca din cele noua domenii care in scrisoarea de avertizare timpurie din luna iunie erau toate cu „cartonas rosu” pe partea de implementare cinci domenii sa fie cu „cartonas verde”, trei cu „cartonas galben” si a ramas cu „cartonas rosu” doar controlul poluarii industriale. Indeplinirea conditiilor de mediu reprezinta un capitol dificil, sensibil, iar efortul trebuie sa fie colectiv: autoritatile la nivel central si local, ONG-urile, cetatenii Romaniei, toti trebuie sa facem eforturi pentru a indeplini conditiile de mediu.
– Care este situatia reala a Romaniei in privinta poluarii industriale?
– In momentul de fata in Romania avem 716 instalatii care intra sub incidenta acestei directive, practic in aceste categorii de instalatii intra cam toata industria romaneasca incepand de la instalatiile mari de ardere, rafinariile de titei si de prelucrare a gazelor, productia si prelucrarea metalelor, industria mineralelor, instalatii pentru tabacarie, instalatii pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor de animale si a deseurilor de animale. Din aceste 716 instalatii, doar 195 au obtinut o perioada de tranzitie, 521 fiind necesar a se conforma pana la momentul integrarii, respectiv pana la 31 decembrie 2006. Daca luam situatia reala de astazi, avem 18 instalatii conforme, ele detinand deja autorizatie integrata de mediu, mai avem un numar de 218 documentatii depuse, ceea ce inseamna ca acest portofoliu de instalatii este posibil sa reprezinte instalatii conforme, dar care sunt in procedura de evaluare. Pentru celelalte nu ne putem pronunta, neavand o documentatie clara.
Obligativitatea incadrarii in normele de mediu
– Nu credeti ca investitiile facute sunt sub asteptari?
– Procentual discutand, daca ne raportam la suma totala necesara a fi investita in acest domeniu – 2,8 miliarde de euro pana in anul 2115 – putem spune ca au fost investitii facute in proportie de 25%-27% pana in acest moment. Daca ne raportam doar la suma necesara a fi investita pana la momentul integrarii, sigur procentul este mai mare, dar este important de subliniat faptul ca aceste cifre sunt estimative. Ce ne intereseaza pe noi din punctul de vedere al mediului este ca agentul economic sa aiba obligatia sa se incadreze in anumite concentratii pentru emisiile in aer. El poate sa vina cu o solutie tehnica foarte scumpa sau cu o solutie tehnica cu un pret mai scazut, dar rezultatul sa fie acelasi. Noi nu impunem sa adopte cele mai scumpe solutii, ci ne intereseaza ca masura sa fie indeplinita, si anume emisiile in aer sa fie in parametrii stabiliti. Este lucru valabil si pentru ape tehnologice, si pentru ape reziduale, si pentru sol, pentru toti factorii de mediu, si pentru zgomot, si sunt cifre estimative. Daca masura este indeplinita, noi bifam ca in acest domeniu – de exemplu, al emisiilor in aer pentru anumiti poluanti – a fost indeplinita masura si ne intereseaza mai putin daca s-a investit o suma foarte mare sau una mai mica.
– Presupun ca bifarea este facuta dupa niste criterii. Cine se ocupa de fapt de o asemenea evidenta?
– Din luna martie am constituit un grup de lucru printr-un ordin de ministru, un grup la nivel national pe aceasta directiva, care are subgrupuri pe tipuri de activitati. Am cooptat si specialisti de la institute si reprezentanti ai ONG-urilor care au activitate recunoscuta in domeniu astfel incat sa oferim si consultanta agentilor economici si sprijin in elaborarea documentatiei, care este destul de complicata. Am avut deja intalniri in domeniul chimicalelor, al cimentului, al instalatiilor mari de ardere, deci pe fiecare categorie de lucru avem un grup de specialisti. Au fost pana in momentul de fata un numar de peste 250 de intalniri cu agentii economici detinatori de astfel de instalatii care vor intra sub incidenta acestei directive si intalnirile vor continua. Chiar in prezent continua astfel de intalniri in zona Pitestiului, avand in vedere ca in aceasta regiune avem 137 de instalatii. Pentru ca exista aceasta concentratie atat de mare, aici am venit cu specialisti si de la nivel national pentru Agentia Regionala si agentiile locale. Intalnirile cu detinatorii de instalatii sunt mai dese. Important de subliniat este faptul ca ii sprijinim pe agentii economici de la Fondul de Mediu: daca depun proiecte, le construiesc si ele sunt eligibile, sunt finantate.
– Puteti sa spuneti la ce nivel se ridica finantarea?
– Anul acesta au intrat la finantare un numar important de proiecte in valoare de 11,5 milioane de euro de la Fondul de Mediu. As mai aminti si SAPARD-ul, care are o componenta ce-i poate ajuta pe cei din domeniul abatoarelor, al institutiilor care prelucreaza carnea. Aici au fost obtinute fonduri de 10 milioane de euro. Cei care sunt interesati cu adevarat pot sa gaseasca sprijin pentru a se conforma.
– De ce este important sa ne conformam?
– Nu pentru ca ne cere UE. Noua ne va fi mai bine daca aerul este mai curat, daca apele sunt mai putin poluate si potabile in toate localitatile din Romania si sunt in parametrii de calitate, astfel incat sa nu existe riscuri de imbolnavire consumand apa respectiva, daca vom avea un numar mai mic de deseuri aruncate la intamplare. Mesajul pe care vreau sa-l transmit de fiecare data este acela ca pentru noi, cetatenii Romaniei, este mai bine daca avem un aer mai curat.
– Cati agenti economici poluatori au fost amendati?
– Dintr-un numar de aproape 700 de controale care au fost facute de Garda de Mediu pana la sfarsitul lunii septembrie, numai in acest domeniu, la jumatate din controalele respective au fost aplicate sanctiuni, incepand de la avertisment pana la amenda contraventionala. Si aceste inspectii continua, aceasta directiva fiind pe categoria controalelor tematice ale Garzii de Mediu. Dar cum au fost gaterele, balastierele, Directiva privind Controlul Poluarii Industriale pe managementul deseurilor, acestea sunt controale permanente si valoarea sanctiunilor in cursul acestui an a fost foarte mare, de ordinul miliardelor. Inspectia de Stat a Apelor a aplicat si ea amenzi contraventionale in ultimele doua luni de 8,5 miliarde de lei vechi numai pe domeniul apelor.
Bucurestiul si Aradul trebuie sa aiba canalizare pusa la punct pana in 2007
– Ce etape mai sunt de parcurs pentru rezolvarea problemelor legate de managementul apelor uzate?
– In acest domeniu avem perioade de tranzitie pana in anul 2018, cea mai lunga perioada de tranzitie pe care a obtinut-o Romania pentru Capitolul 22 Mediu, avand in vedere ca este foarte costisitoare. In primul rand trebuie sa rezolvam aglomerarile urbane, pentru ca se merge esalonat, aglomerari urbane cu peste 250.000 locuitori, apoi localitati cu 100.000-250.000 locuitori, intre 50.000 si 100.000 si sub 100.000 de locuitori, in acest fel sunt etapizate proiectele. Eligibilitatea lor este si in functie de numarul de locuitori corespunzator fiecarei localitati. Pe langa proiectele ISPA din acest domeniu – al apelor uzate si al canalizarii – sunt proiecte de infrastructura mare in domeniul mediului. Numai anul acesta am transmis un numar de opt aplicatii la Bruxelles pentru a acoperi suma de 155 milioane de euro ramasa pentru acest capitol. Proiectele au fost deja transmise in avans catre Bruxelles pentru evaluare. Sprijinim proiectele si din Fondul de Mediu. Sunt municipalitati care au depus dosare si au intrat in finantare pentru aceste tipuri de proiecte.
– In ce consta proiectul Servicii municipale?
– Ministerul Mediului negociaza acum cu Banca Mondiala memorandumul de finantare pentru proiectul Servicii municipale, care se refera la acest domeniu al apelor. Vor intra in finantare in 2006 Bucurestiul si Aradul care, conform angajamentelor, trebuie sa se conformeze din punct de vedere al canalizarii pana in anul 2007. Deci eforturile pe care si ministerul, si autoritatile locale le fac sunt mari, dar si necesarul investitional este mare. Nu am asteptat numai fondurile de la UE. Trebuie sa intelegem ca din luna martie am conceput acest proiect Servicii municipale care sa vina in sprijinul municipalitatilor. Lucrurile sunt etapizate an de an si progresele trebuie sa fie inregistrate in fiecare an conform angajamentelor.
– Cand va avea Bucurestiul o statie de epurare deplin functionala?
– In anul 2010 ea va fi functionala cu toate cele 3 trepte, mecanica, chimica si biologica, intre care cea mai costisitoare este treapta biologica. La sfarsitul anului 2007 va fi functionala treapta mecanica in totalitate.
Costuri de 29,3 miliarde pana in 2018
– Care este valoarea estimata a costurilor pentru indeplinirea cerintelor exprimate in capitolul 22 Mediu?
– In totalitate, costurile pentru capitolul 22 Mediu au fost evaluate la 29,3 miliarde de euro pana in anul 2018. Din aceasta suma, ceea ce noi estimam aproximativ 34% vor fi fonduri de la UE, iar diferenta trebuie acoperita de bugetul de stat si bugetele locale. O componenta foarte importanta si pe apa, si pe deseuri o reprezinta bugetele locale, Fondul de Mediu, credite externe, alte fonduri cum ar fi cele de parteneriat public-privat – o alta solutie care poate fi aplicata pentru conformare.
– Sunteti multumita de pregatirea si de disponibilitatea profesionala a personalului din administratiile de mediu?
– Aici cred ca este important de stiut ca acest minister s-a reinfiintat in martie 2004. Practic am preluat structuri foarte tinere. Pana acum, de la inceputul anului, avem aproximativ 600 de specialisti nou angajati. Pentru ei am asigurat si cadrul de specializare. As mentiona aici 10 contracte de twinning, pe care le-am angajat deja, in valoare de 13,6 milioane de euro, in cadrul programului PHARE. Sunt deja contracte in faza de semnare. Acum am la usa delegatia din Germania. Vrem sa lansam aceste twinning-uri cu toti ambasadorii tarilor membre din UE care participa la aceste programe de specializare. S-au derulat in cursul acestui an noua seminarii TAIEX ale Comisiei Europene. Tinerii care au fost angajati au intrat in aceste programe de specializare alaturi de specialistii pe care ii avem in minister. Am spus din momentul in care am venit: fiecare specialist care are experienta in directie sa-si ia minimum doi oameni nou angajati, debutanti, pe care sa ii formeze.
– Ati resimtit inertie in transmiterea si aplicarea deciziilor?
– Sincer, da, am simtit inertie in sistemul de avizare interna. Practic fiecare departament era oarecum independent cand am venit. A fost dificil sa impun colaborarea pe orizontala intre structurile ministerului si structurile subordonate ministerului. A fost nevoie sa modific tot sistemul de circulatie a documentelor in minister. Nu va ascund faptul ca pentru imbunatatirea sistemului vreau sa angajez anul urmator o consultanta pentru implementarea sistemului de management al calitatii in minister astfel incat procedurile sa fie clare. Acum aceste proceduri au fost elaborate de mine si cativa consilieri personali, dar ele trebuie sa fie standardizate intr-un sistem functional. S-a imbunatatit activitatea, am impus termene de raspuns, atat pentru actele normative care sunt initiate de alte institutii, cat si pentru cele initiate de noi. Sunt fise de inregistrare pentru fiecare, inclusiv inregistrare electronica astfel incat sa stiu in orice moment la cine este documentul, cat a stat la persoana respectiva si de ce a stat atat. Inainte a existat doar inregistrarea manuala – la fiecare birou in parte se inregistra fara sa stii unde s-a dus.
– Sa inteleg ca exista un mediu de comunicare diferit de cel din trecut.
– Tin foarte mult la raspunsurile catre cetateni si la transparenta actului decizional in acest minister. Am modificat pagina web a ministerului, a fost mult imbunatatita, am revitalizat sau practic am plecat de la zero si in relatia cu ONG-urile. Ea este foarte buna si cred ca puteti verifica lucrul acesta, chiar inainte de a veni dvs. am avut reprezentanti ai ONG-urilor in minister. Comisia de dialog social este functionala, si parteneriatele cu patronatele din acest domeniu reprezinta realitati. Ele se desfasoara cu regularitate in minister ori de cate ori este nevoie.
– Cum incercati sa imbunatatiti capacitatea de informare a cetatenilor si cum reactioneaza sistemul la nevoile semnalate de populatie?
– Este o problema la care sunt extrem de atenta. Trebuie sa explicam mult cetatenilor ca nu Ministerul Mediului este responsabil daca un agent economic polueaza accidental, ci este responsabilitatea poluatorului deoarece principiul din Legea 137 „poluatorul plateste” este real si se aplica in toata Europa si in toata lumea. Dar, simtind o lipsa de informare a cetatenilor, am elaborat un ghid privind accesul la informatia de mediu si accesul in justitie: „Ghidul cetateanului”. Acest ghid este in momentul de fata in faza de avizare in cadrul ministerului si cand va fi aprobat si de mine va fi dat publicitatii si va fi pus la dispozitia cetatenilor astfel incat ei sa stie exact cui trebuie sa se adreseze, de unde trebuie sa ceara informatia de mediu si cum trebuie s-o valorifice mai departe.
41 miliarde lei pentru reteaua Natura 2000
– In ce stadiu se afla definirea retelei de arii protejate Natura 2000? Cehia a avut probleme in momentul integrarii pentru ca nu si-a definitivat aceasta retea pana la la termenul stabilit?
– Tocmai pentru ca este important sa invatam din greselile altora, anul acesta am disponibilizat din fondurile ministerului suma de 41 miliarde de lei tocmai pentru reteaua Natura 2000, pentru identificarea siturilor din retea. Nu a fost alocat din bugetul de stat nici un leu pana in acest moment pentru acest proces. Ce s-a realizat s-a realizat doar pe proiecte cu finantare de la UE si aici as mentiona LIFE Natura, din instrumentul financiar LIFE. LIFE Natura a fost valorificat de catre agentii sau de catre alti actori implicati in acest proces si numai asa au fost identificate. Acum avem un numar de 219 fise pentru siturile Natura 2000 care sunt deja completate si procesul este in plina desfasurare; noi speram ca pana la mijlocul anului 2006 sa reusim sa avem reteaua astfel incat sa intram, pentru ca stiti care sunt si procedurile de aprobare. Simtind ca aici suntem in urma, imediat am disponibilizat banii si am accelerat acest proces si pentru directiva nitrati. Acelasi lucru l-am facut pentru proiectul de la Calarasi cu Banca Mondiala, un proiect-pilot care a fost un succes. Tot cu Banca Mondiala vrem sa replicam experienta la nivel national, avand in vedere ca pentru directiva nitrati nu avem perioada de tranzitie.
– Cum aparati existenta spatiilor verzi din marile orase?
– Pot sa va spun ca am lasat o buna mostenire la Primaria Municipiului Bucuresti, am reusit sa intabulam parcurile si sa le facem carti funciare, am lasat mostenire un proiect important pe PHARE CES 2004-2006 privind reabilitarea ecologica a parcurilor Capitalei. A fost pentru prima oara cand Bucurestiul a avut un studiu privind evolutia spatiilor verzi din '90 si pana in 2003. Am initiat si am dus la bun sfarsit acest studiu si de fiecare data am tras semnalul de alarma autoritatilor locale care sunt responsabile si care au in patrimoniu acest teren, el nefiind in domeniul public al statului – este domeniul public sau privat al municipalitatilor, al unitatilor administrativ-teritoriale. In modificarea legii mediului pe care am adus-o am intarit rolul autoritatilor locale si am redus posibilitatea de schimbarea a destinatiei terenurilor din spatii verzi in terenuri construibile. Deci experienta de la PMB a fost buna, pe care am transpus-o in modificarea legii protectiei mediului, care este in circuit de avizare interministeriala si care speram sa fie aprobata de Guvern si de Parlament in forma pe care o propunem.
Lucrurile au scapat de sub control la acumularile piscicole
– Ati identificat coruptie in institutiile din domeniul mediului?
– Ceea ce pot sa va spun este ca in domeniul lucrarilor hidrotehnice am facut prin Corpul de Control al ministerului verificari la mai multe directii de apa, la „Apele Romane”. Rapoartele de control le-am transmis catre institutiile abilitate ale statului, respectiv Parchetul General, Directia Generala Anticoruptie de la Ministerul Justitiei. In functie de gravitatea faptelor, exista suspiciuni de acte de coruptie si fapte de cheltuire iresponsabila a banilor publici, fara respectarea Ordonantei 60 privind achizitiile publice. De aici incolo astept din partea acestor institutii, conform atributiilor pe care le au, sa ne prezinte rapoartele verificarilor. As mai aminti in acest domeniu necesitatea emiterii Ordonantei de Urgenta privind acumularile mici din categoriile C si D de interes local, acumulari piscicole.
– Concret, ce masuri ati luat?
– Aici lucrurile au fost scapate de sub control si am vazut in timpul inundatiilor situatii in care, din cauza faptului ca nu au fost executate lucrarile de intretinere la aceste acumulari, s-au creat inundatii in anumite zone. A fost necesar sa modificam legea, sa inasprim amenzile, iar in unele locuri chiar sa introducem sanctiuni, pentru ca ele erau inexistente. Detinatorii de astfel de acumulari nu puteau fi amendati de vechea legislatie. A fost necesar sa venim cu o ordonanta de urgenta, sa modificam Legea Apelor, tocmai pentru a introduce sanctiuni in acest sens. Sa existe si responsabilitate. Din moment ce ai o activitate economica trebuie sa ai si responsabilitate.
