Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc cel mai probabil in primavara lui 2007, a fost concluzia dezbaterii „Romania si Parlamentul European”, organizata ieri de Ambasada Marii Britanii si Romanian Think Tank. Scrutinul ar trebui sa aiba loc cat mai repede, pentru ca mandatul celor 35 de euroobservatori se incheie in momentul aderarii, la 1 ianuarie 2007, a subliniat Cristian Pirvulescu, directorul Asociatiei Pro Democratia. „Romania poate sa organizeze aceste alegeri oricand pana la data-limita de 31 decembrie 2007, dar, din experienta de pana acum, nu e bine sa chemi lumea la vot in lunile de iarna, cand facturile la energie sunt mari”, a glumit Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. Mihai Voicu, presedintele Comisiei parlamentare pentru elaborarea Legii privind alegerile europene, considera ca elaborarea proiectului legislativ se va finaliza peste vara, „astfel incat in jurul datei de 1 octombrie acesta sa fie depus in Parlament si, in alte doua luni, legea sa intre in vigoare”. Mandatul celor 35 de europarlamentari romani va fi de doar doi ani, in 2009 avand loc alegeri in toate statele membre pentru un nou Parlament European.
La pachet cu anticipatele?
Cuplarea alegerilor europene cu alegeri anticipate este posibila din punct de vedere tehnic, neexistand prevederi europene care sa separe scrutinul national de cel european. Dimpotriva, „in unele tari, alegerile europene se organizeaza impreuna cu alte alegeri nationale, locale sau regionale, pentru a spori participarea la vot”, ne-a declarat Jorg Neumann, loctiitorul ambasadorului german la Bucuresti. Euroobservatorul PD Monica Iacob Ridzi a spus ca aceasta posibilitate „e o tema de luat in calcul: daca Tariceanu se va gandi sa-si dea demisia, probabil ca vom avea alegerile deodata”. Mihai Voicu, de la PNL, considera insa ca alegerile anticipate sunt declansate de o procedura constitutionala complicata si ca „alegerile vor avea loc undeva in primavara, fara nici o legatura cu un alt eveniment”.
Europarlamentari fara circumscriptie
Consensul politic care se prefigureaza deja prevede votul pe liste nationale, propunere sustinuta de PNL, PD, PC si UDMR. Doar PSD a propus votul in circumscriptii regionale, care sa reprezinte cele opt regiuni de dezvoltare. Acest sistem ar fi in acord cu recomandarea Uniunii Europene ca statele membre care au peste 20 milioane de locuitori sa faca alegeri in circumscriptii regionale, pentru o mai buna reprezentare a electoratului. Asta pentru ca legitimitatea reprezentarii europarlamentarilor este oricum contestata in statele membre, cu efectul unei slabe participari la vot. Fostul negociator-sef Vasile Puscas, autorul proiectului PSD, ne-a declarat ieri ca propunerea sa prevede si introducerea unui „sistem de vot combinat, intre uninominal si proportional, cu liste deschise care se suplimenteaza”. Intrebat de ce considera ca exista acest consens antiregiuni, chiar si la nivelul UDMR, Puscas ne-a raspuns: „Liderii partidelor doresc sa-si mentina atributul centralist de desemnare. In loc sa mergem spre ceea ce toata lumea vrea, spre responsabilizare atat prin vot uninominal a Parlamentului, cat si prin legarea de circumscriptie, care se practica in UE, noi suntem tot pe formula aceasta centralista. Dar asta e, cantitatea bate calitatea”.
Extinderea UE, tot mai nepopulara
Ideea extinderii Uniunii Europene a pierdut si mai multa popularitate printre cetatenii statelor-membre, arata ultimul Eurobarometru al Comisiei Europene. Doar 45% din cetatenii UE sprijina acest proces, fata de 49% in decembrie anul trecut. Tarile cele mai reticente la extindere raman Germania (28% pentru, 66% impotriva), Austria (27% pentru, 61% impotriva) si Franta (31% pentru, 62% impotriva). Grecia, sustinator traditional al extinderii, a coborat spectaculos de pe prima pozitie pe pozitia a opta.
Aceasta schimbare de pozitie ar fi determinata de negocierile cu Turcia, considera autorii studiului. Somajul, insecuritatea, situatia economica si sistemul de sanatate sunt problemele cele mai mari pentru europeni.
