Pentru a se adapta cat mai bine realitatii, deci sa aiba o viziune cat mai completa asupra lumii, anume cresterea abilitatii copilului de a cantari riscurile si de identificare a modalitatilor de protectie impotriva acestora, psihologii de la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie (CPAP) ii indeamna pe parinti sa-i lase pe cei mici sa-si petreaca vacantele in tabere sau la bunici, la tara. In plus, psihologii atrag atentia asupra setului de experiente dobandite de copiii crescuti in mediul rural fata de cei crescuti in mediul urban.
„Din dorinta de a-si proteja copiii, parintii de astazi, majoritatea oraseni, prefera sa-si tina sub supraveghere copiii in casa in vacante decat sa-i lase in tabere”, spune Alexandru Antonescu, psiholog CPAP.
„Protejarea copilului nu este un lucru rau, e chiar indicat, dar protectivitatea excesiva este daunatoare. Obisnuiti cu mediile sigure, controlate de parinti, copiii vor aprecia ca tot timpul va exista cineva care le va elimina pericolele. Ulterior, pusi in situatia de a se descurca singuri, se vor aventura in situatii cu adevarat periculoase, fara sa ia in calcul riscul. Copilul invatat sa inoate doar in piscina din curtea casei sau la club, unde apa are o adancime constanta si este mereu dezinfectata nu va remarca niciodata pericolul unui lac care dupa ploaie tocmai a adunat niste reziduuri. Sau nu va sti cum arata un vartej sau ca meduzele fac rau daca inoti printre ele”, este de parere Catalina Hetel, specialist al CPAP.
Viata in mediul rural, experiente in plus
Este tot mai evident ca vacantele de vara petrecute la tara sunt cele mai bune ocazii pentru copiii citadini de a cunoaste lumea si realitatea inconjuratoare.
In cadrul taberei de vara organizate anual de catre CPAP pentru participantii la cursurile sale, psihologii au constatat, prin comparatie, bogatia experientelor copiilor crescuti in mediul rural fata de cei crescuti in mediul urban. De altfel, multi dintre copiii crescuti la oras sunt atunci cand se intalnesc cu o situatie necunoscuta, de exemplu se sperie chiar si cand vad niste gaste sau rate, ca picati de pe Luna – neajutorati, speriati, incapabili sa se adapteze cu usurinta mediului etc.
„Copiii care au avut contact cu mediul rural stiu ca vaca este un animal erbivor pentru ca mananca iarba sau fanul pe care i-l dau parintii in prezenta lor sau chiar ei insisi. Atribuirea de sarcini gospodaresti copilului il ajuta sa capete un accentuat simt al responsabilitatii inca de mic. Astfel, copilul stie de unde vine laptele si cat de greu se mulge o oaie, de exemplu, cum se ingrijeste o vaca si ce inseamna sa ai grija de un animal. Dar pentru asta parintele trebuie sa-si lase copilul sa mulga o vaca, chiar daca exista pericolul ca animalul sa verse laptele pe el si sa-l murdareasca”, spune psihologul Antonescu.
Dezvoltare armonioasa
Potrivit specialistilor, printre factorii care contribuie la dezvoltarea armonioasa si la multitudinea cunostintelor dobandite de copiii care au contact cu mediul rural se numara: hrana sanatoasa, capacitatea de a transforma natura in locul ideal de joaca, capacitatea de a-i include si pe ceilalti copii in joc, de a forma grupuri, de a-si atribui roluri.
„De asemenea, am observat la acesti copii o conduita de risc mult mai buna fata de cea a copilului citadin. Datorita contactului frecvent cu natura, copilul din mediul rural si-a dezvoltat un mod de relationare cu mediul inconjurator, fiind capabil sa se apere de eventualele pericole, sa evite ranirea accidentala sau alte tipuri de prejudicii pe care i le-ar putea aduce mediul sau pe care le-ar putea produce mediul asupra lui. Mai exact, dupa o vacanta la tara, un copil stie deja ce inseamna culesul strugurilor si ca strugurii albi nu te murdaresc, dar cei negri te pateaza”, mai adauga Antonescu.
„In loc sa ne controlam copiii conducandu-i spre locuri de joaca acoperite, a caror siguranta este controlata de parinti in mod artificial, este mult mai bine sa-i incurajam spre joaca in aer liber, sa-i lasam in tabere sau vacante la tara, sa-i ajutam astfel sa evalueze singuri riscurile, sa aiba grija de propria lor siguranta si securitate si sa-si dezvolte independenta”, concluzioneaza psihologul Hetel.