Guvernul Romaniei a decis, saptamana aceasta, ca cea mai buna maniera de a proteja padurile de taierile ilegale o reprezinta constituirea amenajarilor silvice care trebuie gestionate de persoane specializate. Un studiu al Bancii Mondiale arata ca tara noastra a inregistrat pagube de 1,5 miliarde dolari incepand din 1991, din cauza defrisarilor ilegale si a furturilor masive de lemn.
In Caras-Severin, unul dintre judetele cu cea mai mare suprafata impadurita din Romania, controalele Curtii de Conturi au ajuns subiect de raport „transpirat” in presa de presupuse servicii secrete, pentru ca sanctiuni nu se aplica. In timp ce mai-marii judetului estimeaza ca situatia padurilor s-a imbunatatit, oamenii de rand considera mafia lemnului chiar mai tare si decat cea a tutunului sau a alcoolului.
Pe hartie, padurile stau bine
Judetul are peste 350.000 hectare de padure, din care, oficial, se exploateaza doar 70-80 la suta. In 2001, cand s-a demarat improprietarirea cu suprafete impadurite a fostilor proprietari, in Caras-Severin fusesera retrocedate 46 de hectare. Din datele oficiale anuntate de Directia Silvica reiese ca, in luna mai a anului 2005, 98 la suta din paduri se aflau in posesia fostilor proprietari.
Lipsa drumurilor forestiere face ca exploatarea industriala sa se desfasoare cu multa dificultate, astfel ca padurile ajung, in unele zone, sa „imbatraneasca” prea mult, iar lemnul copacilor sa nu mai poata fi folosit. Conform normelor silvice in vigoare in Romania, varsta optima de taiere pentru speciile valoroase este de cel mult 110 ani. Aceleasi reguli impun efectuarea unor studii de amenajare a terenurilor impadurite si obligativitatea marcarii arborilor destinati taierii doar de reprezentantii ocoalelor silvice, contra-cost.
Teoretic, la capitolul „paduri” Romania sta bine. Practic, insa, specia-listii admit faptul ca in ultimele decenii nu s-a efectuat nici un inventar al fondului forestier. Mai mult, nu exista nici o stategie guvernamentala pentru estimarea si combaterea taierilor ilegale. Stim, teoretic, ce cantitate de lemn pleaca la export sau se prelucreaza in tara, dar nu stim cat din acest lemn este de provenienta legala sau ilegala. Se stie, insa, ca un metru cub prelucrat de cires salbatic Ð abundent in multe zone ale Carasului Ð poate sa ajunga pana la 800 de euro; metrul cub de scandura de stejar costa intre 6 si 10 milioane de lei, iar cea de brad intre 4 si 5 milioane de lei. Pentru toate, pretul de achizitie este de cel mult 2,5 milioane de lei metrul cub.
Intrebari fara raspuns
Dintr-un raport ajuns in paginile ziarelor reiese ca anumiti responsabili din cadrul Directiei Silvice Resita si a ocoalelor din subordine ar fi favorizat, in mod co-interesat, diverse societati comerciale si persoane fizice, fie prin licitatiile organizate, fie prin privitul in alta parte cand s-au operat taieri ilegale. Asa-zisul raport mentioneaza printre „castigatorii sistematici” ai licitatiilor respective societatile: „Mitocari Forest” din Bozovici, „Ril Silva Prod Impex” din Moldova Noua, „Pamsa” din Prilipet, „Wiwexim” si „Monolit Prodcom” din Caransebes, despre care s-a afirmat ca ar fi „firme administrate de persoane agreate de factori decizionali din administratia locala si sefi ai unor ocoale silvice de pe raza localitatilor Anina, Sasca Montana, Moldova Noua, Caransebes si Berzasca”.
Mai mult, la aceste afirmatii s-a adaugat si o lunga lista de nume, care incepe cu cea a sefului Directiei Silvice Resita si se incheie cu diversi sefi de ocoale de pe raza unor localitati carasene. Raportul citat face referiri la un control din mai-iunie 2004 al Curtii de Conturi din Caras-Severin, care, desi ar fi sesizat ilegalitatile respective, nu s-a soldat cu nici o sanctiune aplicata celor vinovati.
Pe raza judetului, finalizarea operatiunii „Gaterul” declansata de ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, a insemnat, deocamdata, sanctionarea unui singur sef de district silvic, care a emis acte false pentru a justifica marcarea si exploatarea ilegala a 33,108 metri cubi bustean de esenta paltin.
