UPDATE. Partidul Liberal (PL) din Republica Moldova consideră că alegerile parlamentare au fost fraudate de regimul Plahotniuc-Dodon-Şor, inclusiv înainte de scrutin, prin modificarea sistemului electoral, informează Radio Chişinău, citează Agerpres.
Liderul liberalilor Dorin Chirtoacă a declarat, într-o conferinţă de presă, că ‘în timpul campaniei electorale PL a cerut excluderea PSRM, PDM şi a Partidului Şor, însă Comisia Electorala Centrala (CEC) şi-a demonstrat complicitatea cu regimul’.
Dorin Chirtoacă a acuzat fraude şi în ziua scrutinului. El i-a acuzat inclusiv pe liderii Blocului electoral ACUM, care, potrivit liderului liberal, au încercat să-i influenţeze pe alegători, la fel cum au făcut PDM, PSRM şi Partidul Şor.
El a denunţat şi implicarea in alegeri a Rusiei prin intermediul preşedintelui Igor Dodon şi a spus ca acest plebiscit „s-a derulat sub semnul dezgustului”.
Dorin Chirtoacă a mulţumit unioniştilor pentru participarea în campanie alături de PL şi a afirmat că la aceste alegeri a fost pusă „temelia Unirii cu România”. ‘Prima piatră vine cu acest vot dat deschis în favoarea Unirii’, a spus Dorin Chirtoacă.
Liderul opoziţiei din Republica Moldova, Maia Sandu, susţine că alegerile parlamentare care au avut loc duminică au fost cele mai nedemocratice din istoria ţării.
Sandu, care este co-preşedinte al blocului electoral ACUM, a declarat, într-un briefing de presă organizat după închiderea secţiilor de votare, că alegerile nu au fost nici libere, nici corecte şi că Republica Moldova se „rostogoleşte în dictatură de stil putinist”.
„Vreau să spun de la început că aceste alegeri nu au fost nici libere şi nici corecte. Au fost cele mai nedemocratice alegeri din istoria Republicii Moldova. Tot ce s-a întâmplat până la începutul campaniei electorale, în decursul campaniei electorale şi în ziua de astăzi a distorsionat rezultatul acestor alegeri. (…) Ceea ce vedem noi este o dovadă clară că Republica Moldova se rostogoleşte în dictatură de stil putinist şi regimul Plahiotniuc-Dodon şi sateliţii lor şi alţii se fac vinovaţi de acest proces extrem de dramatic”, a afirmat Maia Sandu.
Aceasta a acuzat că adversarii politici au mituit alegătorii, au folosit în interesul lor resursele administrative ale statului şi au folosit în mod masiv televiziunile proprii finanţate cu bani dobândiţi ilegal.
UPDATE. Mai puţin de jumătate din cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova au participat, duminică, la alegerile parlamentare şi referendumul republican consultativ, potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală (CEC).
Prezenţa la urne în cele 2018 secţii de votare de pe teritoriul Republicii Moldova a fost, la sfârşitul procesului electoral, de 49,08%, mai scăzută faţă de scrutinul legislativ din 2014 (55,86%).
Datele prezentate de CEC arată că la vot s-au prezentat 1,44 milioane din totalul celor 2,81 milioane de cetăţeni înscrişi în listele electorale. Dintre votanţi, 53,22% sunt femei, iar 46,78% bărbaţi.
Din punct de vedere al vârstei, cei mai mulţi dintre votanţi, 31,83%, au vârste cuprinse între 56 şi 70 de ani, în timp ce cea mai mică prezenţă a fost înregistrată în rândul tinerilor de până la 25 de ani (8,46%) şi în rândul vârstnicilor de peste 71 de ani (8,42%).
Autorităţile electorale din Republica Moldova urmează să centralizeze şi datele din secţiile de votare din diasporă
UPDATE. Blocul electoral ACUM susţine ca procesul electoral din Republica Moldova este fraudat. Liderii Blocului, Andrei Năstase şi Maia Sandu, acuză Partidul Democrat (PDM), aflat la guvernare, dar şi pe alţi concurenţi de coruperea alegătorilor, informează duminică Radio Chişinău, citează Agerpres.
Andrei Năstase şi Maia Sandu au făcut apel la partenerii externi, în special la UE, România şi SUA, să evalueze şi să se pronunţe cu privire la situaţia alegerilor din Republica Moldova.
Cei doi lideri ai opoziţiei pro-europene au declarat că nu vor recunoaşte valabilitatea rezultatelor alegerilor din cele două circumscripţii deschise pentru cetăţenii din regiunea transnistreană. Ei susţin ca acolo cetăţenii au fost aduşi la vot în mod organizat şi că acestora le-au fost propuşi bani contra voturilor.
De asemenea, ei au raportat şi probleme la votul din diaspora, unde cetăţenii nu pot vota cu acte expirate, iar membrii birourilor electorale nu recepţionează contestaţiile depuse de cetăţenii care nu au putut vota.
Liderii Blocului electoral ACUM au anunţat că vor depune din acest motiv o plângere împotriva preşedintei CEC, Alina Russu. De asemenea, ei intenţionează să depună o plângere penală şi împotriva şefului Inspectoratul General al Poliţiei, Alexandru Pânzari.
Anterior, Comisia Electorala Centrală (CEC) a Republicii Moldova a anunţat într-un comunicat de presă că în legislaţia naţională nu există prevederi exacte cu privire la transportarea cetăţenilor la secţiile de votare. La rândul lor, reprezentanţii poliţiei au declarat că documentează posibilele cazuri de corupere a alegătorilor.
Partidul Democrat (PDM) neagă acuzaţiile formulate de liderii Blocului electoral ACUM şi susţine că tocmai reprezentanţii acestui concurent electoral ar fi comis mai multe încălcări şi fraude ale procesului electoral. Într-un briefing organizat la sediul PDM, şeful staffului electoral al formaţiunii, Vladimir Cebotari, l-a acuzat pe Andrei Năstase că a încălcat legea făcând agitaţie electorală în secţia de votare, iar la o secţie din străinatate ar fi oferiţi bani pentru votul în favoarea Maiei Sandu. Cu toate acestea, PDM consideră ca încălcările înregistrate în ziua votului „nu influenţează rezultatele alegerilor’.
UPDATE. Peste 1,32 milioane de alegători din Republica Moldova şi-au exprimat, duminică, până la ora 18.30, dreptul de vot la alegerile parlamentare din Republica Moldova, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu, transmite Agerpres.
Potrivit sursei citate, participarea la vot până la ora 18.30 reprezintă 46% din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale, cu 5% mai puţin faţă de scrutinul legislativ din 2014.
Cifrele centralizate de CEC arată că în cele 123 de secţii de votare deschise în străinătate au votat, până la aceeaşi oră, 62.000 de persoane, cea mai semnificativă prezenţă fiind la secţiile din Londra (Anglia) şi Dublin (Irlanda).
De asemenea, în cele două secţii de votare constituite în Transnistria au votat 35.000 de cetăţeni moldoveni cu drept de vot.
Datele CEC arată că doar 8% dintre tinerii de până la 25 de ani s-au prezentat la vot, în timp ce cei mai mulţi dintre votanţi, 35%, au între 50 şi 56 de ani.
UPDATE. Peste un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova, circa 35% dintre alegători, au votat până la orele locale 15:00, a anunţat Comisia Electorală Centrală (CEC) a republicii, subliniind că rata de participare este mai mare comparativ cu alegerile parlamentare din 2014, informează duminică presa de peste Prut.
De asemenea, CEC a precizat că cei mai în procesul electoral rămân vârstnicii, în timp ce tinerii de până la 25 de ani sunt cea mai pasivă categorie de alegători. În acelaşi timp, la mijlocul zilei a crescut uşor participarea alegătorilor din categoria de vârtsă 41-55 ani (25,57%).
Preşedinta CEC, Alina Russu, a declarat că în unele secţii de votare din afara Republicii Moldova s-au format cozi. Este vorba despre secţiile de votare din Frankfurt, Bologna, Modena, Parma.
Peste 2,8 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova sunt chemaţi duminică la urne pentru a alege un nou Legislativ.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au loc într-un context politic tensionat, pe fondul profundelor divergenţe între putere şi opoziţie, și în condițiile în care micul stat de peste Prut se confruntă cu o migrație masivă a tinerilor, sfâșiat între integrarea europeană și influența Rusiei. Alegerile se vor desfăşura pentru prima oară conform noului sistem electoral mixt, adoptat în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia.
În total au fost deschise 2.121 de secții de vot pe teritoriul Republicii Moldova și 123 de secții de vot în afara granițelor. Potrivit Unimedia rata de participare raportată de comisia electoraă este de 1.8%.
Până acum au votat premierul Pavel Filip și președintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă. ”Personal am votat pentru a pune temelia Unirii”, a spus Chirtoacă.
La actualul scrutin concurează 14 partide politice şi un bloc electoral. Pentru a accede în parlament, partidele trebuie să depăşească pragul electoral de 6% din totalul de voturi, iar blocurile electorale – 8%.
Conform sondajelor, Partidul Socialiştilor al preşedintelui prorus Igor Dodon este creditat cu cele mai multe voturi, fiind urmat de blocul electoral de centru-dreapta ACUM (format din Partidul Acţiune şi Solidaritate – PAS şi Partidul Platforma Dreptate şi Adevăr – PPDA), de Partidul Democrat, aflat la guvernare, şi Partidul Şor, al controversatului primar al Orheiului, Ilan Şor.
Observatorii se aşteaptă la un nivel de absenteism crescut din cauza încrederii scăzute a cetăţenilor în instituţiile statului şi a degradării standardelor democratice. Potrivit observatorilor locali, invalidarea în iunie 2018 a alegerilor locale din municipiul Chişinău, lipsa de independenţă a justiţiei şi neregulile constatate la constituirea circumscripţiilor uninominale au generat un înalt grad de neîncredere în rândul opoziţiei şi populaţiei cu privire la corectitudinea alegerilor parlamentare de duminică, scrie Agerpres.
Un număr de 2.143 de secţii de votare sunti deschise azi în 51 de circumscripţii, dintre care 47 pentru rezidenţii din Transnistria (situate pe teritoriul controlat de Chişinău) şi 125 în străinătate. În Italia vor fi deschise 29 de secţii de votare, în România – 12, în SUA – 12, în Federaţia Rusă – 11, în Franţa – 7, în Portugalia – 5, în Spania – 5, în Marea Britanie şi Irlanda de Nord – 4, în Ucraina – 3, în Canada – 3, în Turcia – 3, în Israel – 2, în Belgia – 2, în Cehia – 2, în Belarus – 2, în Germania – 2, în Grecia – 1, în Republica Irlanda – 2 şi câte o secţie de vot în China, Letonia, Azerbaidjan, Polonia, Suedia, Estonia, Lituania, Ungaria, Austria, Bulgaria, Elveţia, Olanda, Qatar, Japonia, Croaţia, Georgia, Emiratele Arabe Unite, Norvegia.
Totodată, Ministerul de Externe moldovean a anunţat că numărul buletinelor de vot distribuite în diasporă va fi de 2,5 milioane.
Birourile de votare se vor închide la ora 21.00.
Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova alegerile parlamentare se vor desfăşura în baza sistemului electoral mixt de vot, în care deputaţii sunt aleşi concomitent în cadrul unei singure circumscripţii naţionale şi în 51 de circumscripţii uninominale. Mai exact, 50 dintre aceştia vor accede în legislativ pe liste de partid, mandatele urmând să fie împărţite în funcţie de procentele obţinute de fiecare formaţiune care va trece pragul electoral, iar alţi 51 vor fi aleşi în circumscripţiile uninominale.
Cele mai recente sondaje de opinie arată că niciun partid nu va obține majoritatea în Parlamentul de la Chișinău, ceea ce poate conduce la negocieri prelungite pentru formarea guvernului sau chiar la alegeri anticipate. Potrivit sondajelor, Partidul Socialiștilor ar putea obține între 40 și 49% din voturi, fiind urmat de Partidulul Democrat condus de Vladimir Plahotniuc, cu un scor între 14 și 20%, și de Blocul electoral ACUM – Platforma DA și PAS -, condus de Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate) și de Andrei Năstase (Platforma Demnitate și Adevăr), cu 16%.
O altă noutate a actualului scrutin parlamentar este că se va putea face campanie electorală chiar şi în ziua votului. Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor fi monitorizate de peste 4.000 de observatori naţionali şi internaţionali.
Peste 8.000 de poliţişti vor fi mobilizaţi în ziua alegerilor pentru a supraveghea ordinea publică.
