Un fost miner din Valea Jiului, care a lucrat 21 de ani in subteran, s-a inscris de Facultatea de Arte Plastice. Visul sau, inca din copilarie, a fost acela de a ajunge un pictor desavarsit, dar nu a avut banii ne-cesari. Satul de viata grea din mina, Petrica Birau s-a apucat serios de pasiunea sa si, mai mult decat atat, o parte a banilor primiti la dispo-nibilizarea din minerit i-a investit intr-o tabara de arta, infiintata chiar in curtea casei sale din satul Cimpa.
Petrica Birau, acum in varsta de 40 de ani, a fost pasionat de pictura inca din copilarie si a absolvit Scoala de Arta Populara din Petrosani. Familia lui nu a putut insa, sa-l sprijine, iar arta a ramas la stadiul de pasiune ascunsa. Visul sau de a-si continua studiile la o facultate de profil s-a stins in urma cu 21 de ani, cand fostul mi-ner s-a angajat la EM Petrila, mai ales ca trebuia sa faca intr-un fel rost de bani pentru a-si intretine familia, intemeiata imediat la absolvirea liceului.
Barbatul nu a renuntat, insa, la pictura, iar sevaletul ii devenea cel mai drag prieten in timpul liber. „Pictam in timpul meu liber, dar nu prea puteam sa ma ocup de treaba, dupa ce ieseam din sut. De abia ma reobisnuiam cu lumina zilei. Totusi am pictat mult in concedii si chiar am avut lucrari expuse la saloane de arta din Cluj-Napoca, Deva si Petrosani. Unele dintre ele am fost obligat sa le vand pentru ca m-au impresionat cei care le vroiau in colectia lor personala. Banii primiti au fost putini, dar nu le-am vandut pentru bani”, spune barbatul.
Anul acesta, cu putin timp inainte de a se pensiona, Birau a decis sa renunte la mina si sa se apuce in mod serios de pictura. Pasiunea lui era mai puternica decat obisnuinta. S-a inscris la Facultatea de Pedagogie a Artelor Plastice si Decorative din cadrul Universitatii „Dimitrie Cantemir” din Targu Jiu si a absolvit deja primul an. E fericit ca, dupa ani de zile, face in sfarsit ce-i place.
Tabara de creatie, in curtea casei
Barbatul a investit o parte din cele 200 de milioane de lei vechi, primite la iesirea din minerit, intr-o tabara de creatie, pe care a amenajat-o chiar in curtea casei sale din satul Cimpa, cu aprobarea conducerii universitatii. Fostul miner spune ca incearca, pe zi ce trece, sa-si desavarseasca tehnica si spera ca, dupa ce va absolvi facultatea, va putea preda copiilor din sat pictura si desenul.
La tabara de pictura si-a invitat si colegii de an, pe care i-a auzit plangandu-se ca practica este cam scumpa. La miner acasa sunt acum 13 colegi si trei profesori supraveghetori. Ca totul sa fie in regula, studentii care au ales sa-si faca practica obligatorie la Cimpa au contribuit cu diverse sume de bani necesare pentru hrana si transport.