Numerarul în circulație a înregistrat o creștere semnificativă atât în România, cât și în zona euro în ultimii 15 ani.
În România, valoarea acestuia s-a cvadruplat, ajungând la 23 de miliarde de euro, în timp ce în zona euro s-a dublat, totalizând 1,6 trilioane de euro, conform datelor oficiale.
Expansiune evidențiază preferința românilor pentru utilizarea banilor lichizi, în detrimentul metodelor moderne de plată. Fenomenul este vizibil prin obiceiul frecvent al retragerilor de numerar imediat după ziua de salariu.
Potrivit Băncii Naționale a României (BNR), numerarul joacă un rol crucial pentru participarea economică, mai ales în zonele rurale sau în regiunile cu o infrastructură financiară slab dezvoltată.
De asemenea, accesul la bani lichizi oferă libertate și autonomie sporită consumatorilor.
Europa și numerarul: O preferință dominantă
Chiar și în zona euro, unde infrastructura economică este mai avansată, numerarul rămâne metoda preferată de plată.
Potrivit Băncii Centrale Europene (BCE), 59% din totalul plăților la punctele de vânzare și majoritatea tranzacțiilor între persoane sunt efectuate cu numerar.
Majoritatea consumatorilor din zona euro consideră că posibilitatea de a plăti cu bani lichizi este „importantă” sau „foarte importantă”, arată un studiu al BCE.
Numerarul: Instrument esențial al incluziunii financiare
BNR subliniază importanța numerarului nu doar ca metodă de plată, ci și ca mijloc de incluziune financiară.
În special în zonele mai puțin dezvoltate, numerarul facilitează participarea la activitățile economice și asigură o soluție accesibilă pentru stingerea obligațiilor financiare.
Astfel, în ciuda digitalizării rapide, plățile lichide rămân o componentă fundamentală a economiei moderne.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
