Conform celui mai recent raport al Băncii Mondiale, România ocupă ultima poziție în Uniunea Europeană din punct de vedere al prosperității economice, având o treime din populație expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială.
Deși între 2016 și 2021 s-au înregistrat progrese, cu o reducere a ratei sărăciei la 7,1%, țara continuă să aibă unele dintre cele mai mari rate absolută și relativă din blocul comunitar.
Potrivit Băncii Mondiale, veniturile românilor ar trebui să se dubleze pentru a atinge un standard minim de prosperitate, echivalent cu 25 de dolari pe zi.
Sărăcia energetică, un obstacol major
Raportul atrage atenția asupra impactului crizei energetice asupra gospodăriilor vulnerabile.
În 2023, aproximativ 13,6% din populație s-a confruntat cu dificultăți în plata facturilor la utilități, procentul ajungând la 28,3% în rândul celor care trăiesc în sărăcie.
Creșterea prețurilor la energie, chiar și cu limitele impuse de guvern, a contribuit la sporirea sărăciei energetice și a sărăciei veniturilor, afectând disproporționat beneficiarii de asistență socială, persoanele cu dizabilități și gospodăriile monoparentale.
Inegalități persistente între urban și rural
Diferențele semnificative dintre zonele urbane și rurale continuă să afecteze accesul la resurse și oportunități.
România înregistrează, de asemenea, cel mai mare decalaj de gen în participarea la forța de muncă din UE, conform raportului. Indicele Gini, care măsoară inegalitatea veniturilor, a fost de 31 de puncte în 2022, reflectând o situație constant problematică.
Măsuri necesare pentru combaterea sărăciei
Raportul subliniază necesitatea unor politici fiscale mai echitabile și a reformelor în sistemul de pensii pentru a aborda inegalitățile.
Eliminarea indicelui de corecție și egalizarea vârstei de pensionare între bărbați și femei sunt pași esențiali pentru creșterea echității.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
