Anul 2024 marchează trei decenii și jumătate de la Revoluția Română din decembrie 1989, un eveniment care a schimbat radical destinul și direcția țării. Cuprinsă de dorința de libertate, justiție și democrație, societatea românească a ieșit atunci din întunericul dictaturii comuniste pentru a-și croi un drum nou. Acum, la 35 de ani distanță, este momentul să reflectăm asupra semnificației Revoluției, a moștenirii sale și a lecțiilor pe care ni le oferă.
Contextul Revoluției din 1989
Revoluția din 1989 nu a fost un eveniment izolat. Ea a venit pe fondul unui val de schimbări politice și sociale care au cuprins întreaga Europă de Est. Prăbușirea Zidului Berlinului, mișcările de eliberare din Polonia, Cehoslovacia și Ungaria au accelerat sfârșitul regimurilor comuniste.
În România, regimul condus de Nicolae Ceaușescu era deosebit de represiv. Criza economică severă, lipsa alimentelor, a energiei electrice și a libertăților fundamentale au înstrăinat populația de Partidul Comunist. Revolta a izbucnit la Timișoara pe 16 decembrie 1989, încurajată de curajul cetățenilor care au protestat împotriva evacuării pastorului László Tőkés. Evenimentele au escaladat rapid, iar Timișoara a devenit primul oraș liber de comunism din România.
Căderea regimului
Pe 21 și 22 decembrie, protestele s-au extins la București și în alte orașe mari. Momentul decisiv a fost fuga lui Ceaușescu cu elicopterul de pe acoperișul Comitetului Central, urmată de capturarea sa. Procesul rapid și execuția soților Ceaușescu au marcat sfârșitul unui regim brutal și începutul tranziției spre democrație.
Moștenirea Revoluției
Revoluția din 1989 a adus României libertăți fundamentale, pluripartitism și un drum deschis spre integrarea în structurile euro-atlantice. Adoptarea unei noi Constituții în 1991, aderarea la NATO în 2004 și integrarea în Uniunea Europeană în 2007 sunt doar câteva dintre reperele acestui proces.
Totuși, Revoluția a lăsat și răni adânci. Pierderile de vieți omenești, confuzia din zilele revoluției și lipsa unei clarificări complete a evenimentelor rămân subiecte sensibile. De asemenea, tranziția a fost marcată de provocări economice, sociale și politice, iar fenomenul corupției și al inegalității sociale rămân provocări importante.
Lecțiile și responsabilitățile prezentului
La 35 de ani de la Revoluție, generațiile tinere trebuie să înțeleagă și să aprecieze prețul libertății. Moștenirea Revoluției nu constă doar în schimbările politice, ci și în valorile democratice pe care trebuie să le apărăm zilnic. Educarea cetățenilor despre acele momente istorice este esențială pentru a preveni repetarea greșelilor trecutului.
Revoluția din 1989 a fost mai mult decât o schimbare de regim; a fost un moment de cotitură în istoria României, o afirmare a demnității și curajului unui popor care a refuzat să mai fie oprimat. La 35 de ani distanță, avem datoria să ne amintim, să respectăm sacrificiile făcute și să continuăm să construim o societate întemeiată pe libertate, egalitate și dreptate.
Mesajul Președintelui Iohannis
”LIBERTATE!
Acesta a fost strigătul curajos al națiunii române care, acum 35 de ani, s-a ridicat împotriva izolării, a terorii și a sărăciei impuse de comunism. Ura regimului dictatorial se dezlănțuia cu o forță criminală în zilele Revoluției din Decembrie 1989, încercând să distrugă visul pentru care mii de români au plătit cu prețul vieții – o Românie liberă și democratică.
Pe 16 Decembrie 1989, la Timișoara se aprindea scânteia revoltei, mișcare care s-a propagat treptat în marile orașe ale României. Sacrificiile celor care au înfruntat cu demnitate armele forțelor de ordine venite să-i reducă la tăcere ne-au adus libertatea și dreptul de a ne exprima liber.
Revoluția din Decembrie 1989 a fost trăită cu teamă, cu multă emoție, dar mai ales cu speranță și curaj, fiind momentul în care România a renăscut și a arătat întregii lumi că își poate crea propriul destin.
Aducem astăzi un omagiu memoriei și sacrificiului martirilor acelor vremuri și le suntem recunoscători pentru că datorită lor trăim astăzi într-o țară liberă, în care statul de drept, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și demnitatea umană reprezintă piloni esențiali ai democrației.
La împlinirea a trei decenii și jumătate de la Revoluția Română din Decembrie, idealul libertății pentru care s-au sacrificat eroii acelor vremuri este acum mai viu și mai prezent decât oricând. Să nu uităm niciodată câte am realizat de atunci și cu câte eforturi pentru a avea astăzi o țară profund atașată valorilor democratice, care este considerată un partener de încredere al aliaților din Uniunea Europeană și din NATO.
Din păcate, toate aceste valori și principii pe care le credeam intangibile riscă să fie acum periclitate de discursuri populiste și ipocrite, clădite pe minciuni și promisiuni iluzorii. Îmbrățișarea acestor teze ar însemna condamnarea generațiilor tinere și viitoare la repetarea unui trecut întunecat, pe care am convingerea că nu și-l doresc, la fel cum nu și-l mai doresc nici cei care au cunoscut cotidianul acelor vremuri.
Ne aflăm într-un moment de cumpănă și trebuie să respingem ferm aceste încercări de revizuire a istoriei, acțiuni perfide care urmăresc întinarea memoriei eroilor României democratice și mistificarea adevărului despre regimul dictatorial.
Doar adevărul, oricât ar fi de dureros, ne permite să mergem mai departe și să reclădim încrederea. Tocmai de aceea, este revoltător faptul că nu știm încă pe deplin ce s-a întâmplat la Revoluția din Decembrie 1989, iar vinovații nu au fost identificați, familiile victimelor fiind nevoite să-și strige în continuare durerea în fața autorităților.
Societatea românească s-a maturizat însă, iar lecțiile celor 35 de ani de democrație construită în timp trebuie să ne ghideze în continuare pentru a vedea ce se ascunde în spatele promisiunilor făcute în ultima perioadă de falși salvatori.
La fel de puternic cum a fost rostit în urmă cu trei decenii și jumătate, cuvântul „Libertate!” a răsunat, recent, împotriva pericolului extremismului, ascuns sub pretinse declarații pașnice.
Nu populismul și demagogia ne vor salva. Așa cum istoria ne-a arătat, pacea și libertatea nu vin niciodată de la Est. Dimpotrivă, de la Est vin lipsuri, război și suferință.
În decembrie 1989, semenii noștri au plătit cu viața prețul libertății. Au luptat pentru democrație, pentru pluralism și pentru o Românie liberă. Nouă ne revine acum responsabilitatea de a nu ne abate de la valorile și principiile asumate și de a continua pe această cale euroatlantică.
Să fim, așadar, ghidați de înțelepciune, să avem încredere și speranță că unindu-ne forțele vom lua deciziile potrivite, pentru ca generațiile viitoare să trăiască într-o Românie mai bună, mai prosperă, iar torța libertății și a democrației din Decembrie 1989 să rămână veșnic aprinsă!”
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
