Economia romaneasca nu este pregatita sa faca fata concurentei acerbe de pe piata europena. Aceasta este concluzia reprezentantilor Ministerului Economiei, reuniti intr-un seminar organizat la Constanta. Expertii se asteapta la mii de falimente in randul firmelor din intreaga tara. Cu toate acestea, exista si vesti bune: specialistii spun ca vom avea „urgent” salarii de 500-600 de euro.
Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta, impreuna cu directori din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, a organizat ieri un seminar destinat exportatorilor din judet. Presedintele CCINA, Mihai Daraban, a precizat, in deschiderea evenimentului, ca acum, cand se apropie intergrarea in Uniunea Europeana, ar trebui sa existe mai multa solidaritate intre agentii economici, pe de o parte, si institutiile statului si organizatiile neguvernamentale, pe de alta parte. „Cine crede ca va razbi singur se insala”, a precizat acesta. Din pacate, potrivit lui Mihai Daraban, multe firme constantene ignora aceste aspecte sau pur si simplu nu sunt interesate de ele.
Strategie nationala
O radiografie extrem de exacta a economiei constantene si a perspectivelor sale a realizat, cu aceasta ocazie, secretarul de stat in Ministerul Economiei si Comertului Nicolae Buzdun. Acesta a declarat ca este familiarizat de peste 10 ani cu realitatile economice de la malul Marii Negre, in special cu firmele de turism. „Traversam un moment foarte dificil”, a spus inca de la inceput seful comertului exterior din Romania, referindu-se la apropiata integrare in structurile europene. Pentru a contracara efectele sale, care pot fi devastatoare pentru economie, noul Guvern, instalat incepand cu anul 2005, a transmis MEC sarcina de a elabora o strategie nationala de export. Aceasta a fost finalizata, cu ajutorul a peste 400 de experti si a reprezentantilor sectorului privat, in octombrie 2005, iar din ianuarie este prezentata in detaliu la nivelul fiecarui judet.
Concurenta acerba
„Greul de-abia acum incepe”, i-a avertizat Nicolae Buzdun pe oamenii de afaceri prezenti la intalnire, repetand cuvintele lui Jonathan Scheele. „Aderarea implica, din punct de vedere economic, desfiintarea notiunii de export. Dupa integrare, vom vorbi despre livrari”, a afirmat reprezentantul MEC. Acest fapt va avea influente majore asupra climatului economic. In primul rand, va reprezenta un mare avantaj pentru agentii economici care isi vand marfa in Occident, dar in acelasi timp piata interna va fi supusa unei concurente deosebit de dure. Un exemplu extrem de elocvent este cazul producatorilor de pui, care au cerut insistent amanarea intrarii in vigoare a prvederilor noului Cod Vamal, lucru care s-a si intamplat, acesta fiind aplicat nu din ianuarie, cum s-a stabilit initial, ci din septembrie. Guvernul a marit taxele vamale la 70%, dar masura a fost total ineficienta. Producatorii americani au scazut imediat pretul la jumatate, de la 700-800 dolari pe tona de carne la 350-400 USD. In ciuda impozitului de 70%, produsele sale au continuat sa fie la jumatate de pret fata de cele romanesti, care se vindeau cu 1.500-1.800 dolari/tona.
Ultimele clipe de viata ale lohn-ului
Problema lipsei de competitivitate a economiei romanesti este arzatoare, mai ales daca se ia in considerare structura din acest moment a exporturilor, dominata de industria usoara. In acest domeniu, cea mai mare parte a marfurilor sunt produse in sistem lohn, sistem caruia specialistii ii prevad o moarte subita. „Si in Romania salariile vor creste urgent, urmand sa ajunga la 500-600 de euro”, a precizat Nicolae Buzdun. In aceste conditii, producatorii de lohn se vor reorienta rapid catre tari unde mana de lucru este mai ieftina. Fenomenul a debutat deja.
Mari probleme va intampina si sectorul agricol, domeniu unde concurenta pe piata europeana este de asemenea deosebit de acerba. Romania pleaca in aceasta „lupta” cu doua handicapuri extrem de importante. Pe de o parte este vorba de lipsa investitiilor structurale, care a dus la starea deosebit de precara a agriculturii de azi. Pe de alta parte, vorbim de o deficienta conceptuala, din prisma faptului ca agricultura se bazeaza pe exploatatiile mici, care produc numai pentru consumul propriu al proprietarilor. „Acestea sunt cauzele pentru care ajungem sa importam salam din Ungaria”, a spus reprezentantul MEC.
Mediul, o palarie
prea mare
O alta problema importanta cu care se va confrunta economia romaneasca in momentul aderarii este indeplinirea conditiilor de mediu. Specialistii spun ca, in primele trei luni dupa integrarea in UE, 10.000 de fabrici din Cehia, Ungaria si Polonia si-au inchis portile din aceasta cauza. Tot ei avertizeaza asupra faptului ca, pentru Romania, impactul va fi mult mai puternic, deoarece tara noastra este mult mai putin pregatita decat cele trei membre ale tratatului de la Visegrad. „In acest domeniu suntem total nepregatiti”, a avertizat secretarul de stat.
Atentie la abatoare!
Industria prelucratoare va avea si ea mari probleme. Un exemplu graitor in acest sens a fost prezentat de Nicolae Buzdun. La minister s-a primit o cerere de la un om de afaceri din UE, care dorea sa importe berbecuti si vitei din judetul Constanta. Din pacate, in intregul judet nu exista nici un abator licentiat dupa normele Uniunii Europene! Problema cea mai importanta este ca, daca aceasta situatie nu se reglementeaza, dupa 1 ianuarie 2007 nu va mai functiona nici un abator, deoarece normele europene vor interzice acest lucru. In situatia descrisa, aprovizionarea cu carne a jduetului se va face prin importuri masive din alte judete sau din alte tari.
Constanta, pe locul sapte
Secretarul de stat in MEC a declarat ca judetul Constanta a realizat, anul trecut, exporturi in valoare de aproximativ 960 de milioane de euro, mult sub potentialul sau. Acesta a precizat ca aici exista 40% din unitatile de cazare ale tarii, ca Portul Constanta este un avantaj deosebit, ca agricultura si industria usoara sunt bine dezvoltate. Cu toate acestea, dupa ponderea veniturilor din export, judetul Constanta ocupa de-abia locul sapte pe tara.
