Alegerile prezidențiale și parlamentare din Statele Unite, programate pe 5 noiembrie, ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei americane, cu potențialul de a intensifica riscurile de supraîncălzire economică, susțin analiștii Coface.
Direcția politică a țării va influența probabil decizii esențiale privind comerțul internațional, politica fiscală și ratele dobânzilor, afectând atât mediul de afaceri intern, cât și relațiile economice externe.
Potrivit Coface, alegătorii vor decide între fostul președinte republican Donald Trump și vicepreședintele în funcție Kamala Harris, din partea democraților.
În plus, se va stabili controlul asupra Congresului: republicanii ar putea recâștiga Senatul cu două locuri, iar democrații au nevoie de un câștig net de patru locuri pentru a recâștiga Camera Reprezentanților.
Se prefigurează un Congres divizat, deși nu este exclus ca unul dintre partide să câștige controlul complet.
O eventuală revenire a lui Trump la Casa Albă ar putea aduce cea mai puternică amplificare a politicilor protecționiste din istoria recentă, printr-o serie de măsuri tarifare, inclusiv un tarif de 60% pe toate importurile din China și un tarif general de 10-20% pentru importurile din toate țările, indiferent de alianțe.
Astfel de politici ar putea avea un impact substanțial asupra costurilor pentru consumatorii și companiile din SUA, perturbând totodată lanțurile valorice globale.
În schimb, Kamala Harris ar putea opta pentru o abordare mai strategică în relațiile comerciale, concentrând restricțiile asupra unor domenii specifice, în special în sectorul tehnologic și cel energetic, cu focus pe comerțul cu China.
Tensiunile comerciale vor rămâne probabile, mai spun analiștii.
În plan fiscal, Harris propune o creștere a impozitelor pentru corporații și persoanele cu venituri mari, concomitent cu scutiri pentru familiile cu venituri mai mici și investiții în infrastructura verde și în programe sociale.
De cealaltă parte, strategia fiscală a lui Trump se axează pe extinderea reducerilor de impozite din 2017, inclusiv reducerea impozitului pe profit la 15%, cu o orientare către dereglementare. Totuși, astfel de măsuri ar putea crește deficitul federal, amplificând riscul de supraîncălzire economică.
Ambele politici implică cheltuieli publice consistente, ceea ce ar putea alimenta inflația și ar putea forța Rezerva Federală să majoreze ratele dobânzilor pentru a controla creșterea economică.
Cu toate acestea, analiștii Coface consideră că dolarul american va continua să joace rolul de monedă de rezervă globală, oferind Statelor Unite condiții favorabile de finanțare, în pofida riscurilor economice.