Era spre sfarsitul zilei de lucru, cand in redactie a intrat un batran. Nimic deosebit la prima vedere, intalniri intre redactori si cititori au loc adeseori. Omul se afla insa intr-o stare evidenta de emotie. Tremura usor, vorbea tare si, mai ales, avea o privire apriga si agitata. L-am invitat sa se aseze si sa ne spuna problema lui, crezand ca este unul dintre obisunitele cazuri sociale cu care ne confruntam zilnic. S-a dovedit, in scurt timp, ca ma inselam amarnic.
Interlocutorul nostru este Zamfir Dumitru, ardelean de origine, constantean prin adoptie. Un om cu o misiune de viata: construirea Schitului Sfanta Vineri din satul Sambata Noua (Mandra), comuna Topolog, judetul Tulcea. Credincios si fidel stramosilor sai, de care este extrem de mandru, Zamfir doreste sa ridice lacasul bisericesc in cinstea lui Badea Cartan, strabunicul sau. Acesta fusese improprietarit cu 10 hectare de teren in acest sat, unde s-a pus crucea sfintinta pentru a demara construirea schitului in stil brancovenesc. Din pacate, mostenitorii eroului national n-au intrat nici acum in posesia pamantului. De aici problemele.
Hocus-pocus cu terenul schitului
Povestea construirii schitului este mai veche. Zamfir spune ca a obtinut aprobarea IPS Teodosie pentru ridicarea lacasului de cult. De caz s-au ocupat parintele Rusu si parintele Caraiane, de la oficiul juridic. „M-au asigurat ca daca donez cinci hectare de teren agricol, se va ocupa parintele Caraiane de toate demersurile necesare pana la finalizarea efectiva a Schitului Sfanta Vineri”, spune Zamfir Dumitru. Prin intelegeri „diavolicesti”, dupa cum spune Zamfir, cele cinci hectare trebuia sa fie donate Ocolului Silvic Tulcea, care se angajase sa-i ofere in schimb terenul unde trebuia construit lacasul bisericesc. Increzator, acesta face act de donatie la Notariatul Babadag, dar cere sa se stipuleze expres ca donatia terenului se face pentru Schitul Sfanta Vineri, nu pentru Arhiepiscopia Tomisului. Actul insa este ridicat de la notar de parintele Caraiane si intra in posesia donatorului dupa trei luni, fara ca aceasta mentiune sa fie stipulata. Prin urmare, Arhiepiscopia pune mana pe un teren de 5 hectare, dintre care unul cu vie si 4 reprezentand teren arabil productiv.
Dorinta lui Badea Cartan
„Am mers la IPS Teodosie dupa ce am vazut actul, i-am istorisit ca s-a facut un abuz cu aceste 5 hectare si i-am spus ca il declar nul. IPS l-a schimbat din functie pe parintele Caraiane, ajutandu-l de fapt, si a desemnat alt preot din consiliu, pe parintele Dragus.” Acesta propune o solutie de compromis. I-a cerut lui Zamfir sa cumpere, din banii sai, doua hectare de teren! Dupa ce pierduse cinci hectare, trebuia sa mearga pe incredere si sa scoata bani din buzunar pentru inca doua hectare, cu promisiunea reprezentantilor Arhiepiscopiei ca de data aceasta, in schimbul celor doua hectare, i se va da la schimb o suprafata asemanatoare in locul indicat de stramosul sau pentru ridicarea schitului. Zamfir, de buna credinta, accepta targul. Participa la licitatia formala tinuta la Primaria Topolog, unde a concurat impotriva reprezentantilor Arhiepiscopiei. „Am platit banii pe teren cu martori, circa 36 de milioane de lei, dar chitantele s-au facut pe numele Arhiepiscopiei, asa cum era intelegerea. Mi-au garantat ca acest teren va fi dat in schimbul terenului unde exista crucea sfintita”, spune Zamfir. Mentionam ca toate terenurile despre care vorbim se afla in satul Sambata Noua. Cumparatorul nu a intrat insa in posesia nici unui metru patrat. „Scrieti in ziar ca ii dau in judecata daca nu imi dau pamantul inapoi. Soacra mea, care are 91 de ani, nu vrea sa moara inainte sa se faca dreptate. Pamantul l-am primit mostenire de la ea”, spune Zamfir Dumitru, care adauga ca locul de stabilire a schitului a fost stabilit chiar de George Badea Cartan, care a fost improprietarit cu 10 hectare de teren, in 1878, dupa ce a devenit o figura emblematica a istoriei romanilor, in urma razboiului de la 1877. Fara sa tina cont de actele de proprietate, ci numai de dorinta stramosilor, Zamfir a inceput constructia, pana in prezent costurile ridicandu-se la aproximativ 200 de milioane de lei, restul de bani urmand sa soseasca de la rude si credinciosi din Sibiu, locul de bastina, Canada si Statele Unite ale Americii.
Preotii cu puteri financiare pun bete-n roate
Zamfir Dumitru spune ca i s-au pus piedici chiar de catre reprezentantii Arhiepiscopiei Tomisului, care ii promisesera sprijinul. „Intrucat am inceput lucrarile pentru acest schit, va rog sa mi se elibereze de la Arhiepiscopia Tomisului Constanta – sectia contabilitate – rechizitele cu regim special pentru materialele pe care le vom cumpara”, spune petentul in cererea inregistrata cu nr. 4439, in data de 23 august. Acesta cere, cu alte cuvinte, eliberarea unor chitante cu regim special, prin care se pot achizitiona materiale de constructii fara TVA. El mai cere ca Arhiepiscopia sa ii puna la dispozitie transportul materialelor cu camioanele institutiei, deoarece transportul cu particularii l-ar costa foarte scump. In ziua cand a ajuns cu cererea, a fost insa imbrancit de preotii de la poarta Palatului Arhiepiscopal.
Ochii care vegheaza!
Raspunsul inspectorului financiar care se ocupa de aceasta problema din partea Arhiepiscopiei Tomisului este urmatorul: „Persoanele civile nu au voie sa tina gestiunea unitatilor de cult, ci preotul desemnat. Ele se pot ocupa de construirea locasurilor sub directa indrumare a preotului desemnat”. Cu alte cuvinte, „fraiele” afacerii sunt tinute de fetele bisericesti, departe de ochii enoriasilor care vin cu banii si pentru care, de fapt, este destinata constructia.
Cazul Nazarcea
Afacerile cu terenuri ale Arhiepiscopiei Tomisului au facut valva si in trecut. Unul dintre cazurile celebre este „ajutorul” pe care Guvernul Nastase l-a dat institutiei bisericesti. Prin hotararea guvernamentala 300/2002, grupul social Culmea din Nazarcea si 350 ha de teren sunt trecute cu plata din administrarea Agentiei Domeniilor Statului in cea a Ministerului Culturii, cu prevederea expresa de a fi date spre folosinta Arhiepiscopiei Tomisului. Pretul tranzactiei a fost de 3 miliarde de lei, bani scosi de la rezerva bugetara. Este greu de crezut ca fetele bisericesti pot „sluji” mai bine vita-de-vie decat specialistii, carora ADS le-a refuzat macar dreptul de a participa la o licitatie. Zona viticola recunoscuta in trecut, Nazarcea a ramas acum in paragina.
