Un american a creat mii de conturi false pe Spotify și un program automat, pentru a genera milioane de ascultări false
Spotify este un serviciu de streaming muzical care permite utilizatorilor să asculte muzică prin intermediul unei conexiuni la internet. Utilizatorii pot căuta și asculta muzică prin intermediul aplicației Spotify sau prin intermediul site-ului web al Spotify.
Pentru a utiliza Spotify, utilizatorii trebuie să își creeze un cont și să își aleagă un plan de abonament. Există mai multe opțiuni de abonament disponibile, inclusiv un plan gratuit cu reclame și un plan premium fără reclame. Utilizatorii care aleg un plan premium pot accesa toate funcțiile și caracteristicile Spotify fără a fi întrerupți de reclame.
O analiză Bloomberg, realizată de Matt Levine, dezvăluie un caz incredibil de afacere care a folosit, în mod fraudulos, platforma de streaming digital.
Cam așa funcționează Spotify:
Plătiți 12 USD pe lună pentru a vă abona la Spotify, puteți asculta muzică nelimitată din catalogul său.
Cei 12 USD intră la comun cu alți 12 USD ai milioane de alți abonați. Să ne prefacem că sunt 100 de milioane de abonați, deci 1,2 miliarde de dolari pe lună. Spotify ia pentru sine un sfert din acești bani și plătește celelalte trei sferturi – 900 de milioane de dolari în exemplul nostru – muzicienilor ale căror melodii se află pe platforma sa.
Spotify împarte banii între muzicieni, în funcție de cât de des își ascultă oamenii melodiile. Dacă cei 100 de milioane de oameni ascultă fiecare 1.000 de melodii într-o lună – 100 de miliarde de streamuri – atunci, de fiecare dată când cineva ascultă o melodie a unui artist, artistul primește 0,9 cenți, suma de 900 de milioane de dolari împărțită la 100 de miliarde de streamuri.
Interesant de observat este că utilizatorii plătesc o taxă fixă, indiferent de câtă muzică ascultă, în timp ce artiștii sunt plătiți în funcție de cât de des îi ascultă oamenii. Dacă ascultați o cantitate medie de muzică, atunci 9 USD din 12 USD sunt alocați artiștilor pe care îi ascultați. Dacă vă înscrieți la Spotify și nu îl ascultați niciodată, atunci 9 USD din 12 USD sunt aruncați în aceeași oală și alocați în funcție de ceea ce ascultă toți ceilalți. Dacă te înscrii la Spotify și asculți exact o singură melodie, nu e ca și cum toți 9 dolari ai tăi vor merge la muzicianul care a făcut acea melodie: acel artist primește doar 0,9 cenți. Dar, dacă te înscrii la Spotify și asculți mult, poți genera mai multe venituri pentru artiști decât plătești pentru abonament.
Dacă ești muzician cu un cont Spotify:
Îți iei un cont Spotify pentru 12 USD pe lună. Totuși, nu asculți 1.000 de cântece pe lună. Asculti 25 de melodii pe oră, 24 de ore pe zi: adică 600 de melodii pe zi sau 18.000 de melodii pe lună. Plătești prețul fix de 12 USD pentru contul tău, dar primești 18.000 de fluxuri ori 0,9 cenți per flux, echivalând cu 162 USD pe lună în drepturi de streaming. Scazi costul abonamentului de 12 USD și asta înseamnă 150 USD pe lună de profit net. Aceste cifre sunt doar exemple, dar reflectă un ordin de mărime corect.
Așadar, dacă sunteți muzician cu un cont Spotify, puteți genera mai multe venituri din streaming, doar din propria ascultare, decât plătiți pentru cont. Trebuie doar să ascultați propria muzică în mod constant. Acesta este calculul, restul sunt detalii. De pildă, Spotify nu-i place asta și va încerca să te oprească, așa că trebuie să apelezi la diferite subterfugii – să configurezi contul sub un nume fals, poate să trimiți melodiile sub nume false etc, pentru ca acel cont al tău să aibă „comportamentul normal al utilizatorului”.
Cum să faci un business pe Spotify. Cazul Michael Smith
Deși 150 USD pe lună reprezintă un profit procentual bun al abonamentului dvs. de 12 USD, nu vă va sprijini cariera muzicală, așa că, dacă doriți să faceți acest lucru ca afacere, va trebui să o extindeți: aveți nevoie de 1.000 de conturi (150.000 USD pe lună). Damian Williams, procurorul Statelor Unite pentru Districtul de Sud din New York, și Christie M. Curtis, directorul adjunct interimar responsabil al Biroului de teren din New York al Biroului Federal de Investigații („FBI”) au prezentat un rechizitoriu penal de trei capete de acuzare care îl vizează pe MICHAEL SMITH. Acesta a creat cu inteligența artificială, o schemă cu sute de mii de cântece, pe care le-a introdus în programe automate numite „boți” pentru a transmite în flux cântecele generate de AI de miliarde de ori. Smith a obținut în mod fraudulos peste 10 milioane de dolari în plăți de redevențe. El a fost arestat pe 4 septembrie 2024 și va fi prezentat în fața unui judecător din Carolina de Nord. Smith a creat mii de conturi pe platformele de streaming („Conturile bot”) pe care le putea folosi pentru a transmite melodii. Apoi a folosit software pentru a determina conturile de bot să transmită continuu melodii pe care le deținea. La un anumit moment al perioadei de taxare, Smith a estimat că ar putea folosi conturile Bot pentru a genera aproximativ 661.440 de fluxuri pe zi, generând redevențe anuale de 1.207.128 USD. Sincer, e greu să te enervezi pe el, nu? Presupun că, dacă ești muzician, nu este atât de greu: Spotify plătește aproximativ 9 miliarde de dolari pe an drept redevențe, așa că, dacă scapă de 1,2 milioane de dolari pe an, atunci asta reduce cota fiecărui alt muzician cu aproximativ 0,01%.
Rechizitoriul Michael Smith
În anumite momente, Smith avea până la 10.000 de conturi bot active pe platformele de streaming. Înregistrarea unui număr atât de voluminos de conturi bot pe platformele de streaming a fost laborioasă, iar Smith a plătit persoane aflate în străinătate, precum și conspiratori aflați în Statele Unite, pentru a face munca de introducere a datelor de înregistrare a acestor conturi. Pentru a maximiza fluxurile, Smith plătea de obicei pentru „planuri de familie” pe platformele de streaming, care sunt destinate membrilor aceleiași familii care locuiesc în aceeași gospodărie. Este cea mai economică modalitate de a achiziționa mai multe conturi pe platformele de streaming, deoarece planurile de familie costă de obicei mai puțin pe utilizator, decât planurile individuale. Smith a plătit pentru Conturile Bot, folosind de obicei veniturile generate de schema sa frauduloasă. Pentru a face să pară ca și cum fiecare Cont Bot (sau grup de Conturi Bot dintr-un singur plan de familie) a folosit o sursă diferită de plată, Smith a folosit un serviciu bazat pe Manhattan („Financial Service-1”) care a furnizat un număr mare de carduri de debit, de obicei carduri de debit corporative pentru angajații unei companii. Smith a folosit servicii de computer cloud pentru a putea lega multe computere virtuale în același timp. El folosea în mod obișnuit playerele web pentru fiecare dintre platformele de streaming și avea un număr de conturi bot în flux simultan de muzică pe file separate în browserele de internet, de pe computerele virtuale. Asta doar pentru a-i asculta melodiile, dar a trebuit să le și creeze, așa că a apelat la inteligența artificială. Smith și-a răspândit fluxurile automate în mii de melodii pentru a evita difuzarea anormală a oricărei melodii.
În jurul anului 2018, Smith a început să lucreze cu directorul executiv al unei companii de muzică AI („CC-3”) și un promotor muzical („CC-4”) pentru a crea sute de mii de melodii folosind inteligența artificială pe care le-a difuzat fraudulos. CC-3 i-a oferit în cele din urmă lui Michael Smith, inculpatul, sute de mii de melodii AI. Cântecelor lui CC-3 au primit, de obicei, nume de fișiere, care erau o listă aleatorie de litere și numere, cum ar fi „n_7a2b2d74-1621-4385-895d-ble4af78d860.mp3”.
Smith a creat apoi melodii generate aleatoriu și nume de artiști pentru fișierele audio, astfel încât acestea să pară a fi fost create de artiști adevărați, mai degrabă decât de inteligență artificială. De exemplu: O selecție consecutivă alfabetică a unor nume de cântece AI folosite era următoarea: „Zygophyceae”, „Zygophyllaceae”, „Zygophyllum”, „Zygopteraceae”, „Zygopteris”, „Zygopteron”, „Zygopterous” „Zygosporic”, „Zygoteni”, „Zygotes”, „Zygotic”, „Zygotic Lanie”. O selecție consecutivă alfabetică de nume de „artişti” ai cântecelor AI era: „Calliope Bloom”, „Calliope Erratum”, „Callous”, „Callous Humane”, „Callous Post”, „Callousness”. ”, „Calm Baseball”, „Calm Connected,„ „Calm Force” „Calm Identity” „Calm Inovation” „Calm Knuckles” „Calm Market” „Calm The Super”, „Calm Obosit”, „Calms Scorching”, „Calm Inovation”, „Calm Screams”, „Calvin Mann.”
Am vorbit de câteva ori despre Avi Eisenberg, tipul de la Mango Markets, care a găsit o piață de criptomonede manipulabilă, a câștigat zeci de milioane de dolari, a fost arestat și s-a apărat, spunând că este doar un „aplicant”. „Teoreticianul jocului” a descoperit, de fapt, o tranzacție bună care a fost permisă de piață și a fost condamnat pentru că nimeni nu voia să audă vreodată o astfel de apărare. Este o ciudatenie a platformelor de streaming de muzică, precum și a piețelor de publicitate online și a piețelor financiare. Schimbul electronic automatizat are un mecanism și, de asemenea, reguli, termeni și condiții care reglementează modul în care puteți utiliza mecanismul, care sunt mai neclare decât mecanismul și sunt scrise cu litere mici, lucruri precum „nu face fraudă” sau „trebuie să fii om” sau orice altceva. Mecanismul este mult mai lizibil și mai evident decât regulile, iar într-o lume electronică depersonalizată, oamenii tratează mecanismul ca pe niște reguli: ei nu cred că regulile există, deoarece regulile par să contrazică modul în care funcționează serviciul.
TikTok
Am vorbit săptămâna trecută despre „efectul infinit de bani gratuiți Chase ATM”, în care oamenii de pe TikTok au descoperit că, dacă și-au scris un cec fals și l-au depus într-un bancomat și apoi ar retrage banii, ar avea „bani gratuit”. Toată lumea știa că (1) o modalitate de a obține bani gratis era să scrieți un cec fals și să păcăliți pe cineva să-l încaseze, dar (2) aceasta a fost evident o ilegalitate. Acum, nu trebuie să păcăliți pe nimeni să încaseze cecul: mergeți la un automat și puneți cecul în aparat, iar dacă aparatul vă dă bani înapoi, atunci cu siguranță așa ar trebui să funcționeze aparatul.
Aceasta este doar o scurtă prezentare a subiectului, dar arată cum unii reușesc să manipuleze sistemele economice digitale în avantajul lor.
