La Vama Veche a patra editie a Festivalului Stuf Stock a devenit amintire. Fata de editiile anterioare intrarea nu a fost gratuita. In medie, peste 3.000 de spectatori au fost prezenti trei zile la rand, contra unei sume de 35 RON de persoana. Apogeul participarii a fost atins sambata, la concertul Phoenix, cu peste 4.000 de spectatori. Excesele berii au deranjat doar pe bautori. Cu un umor marca Mircea Toma – organizatorul festivalului – informatiile erau diseminate printr-un „centru de dezinformare” aflat chiar langa plaja. In prima zi a Festivalului s-au remarcat „Tunderground”, „Dancetrauma”, apoi insusi „buricul pamantului” a navalit pe scena. „Nociv” i-a injurat hard si continuu, in engleza, pe americani intre reprize de ragete vag artistice. A sfarsit in tatonari verbale a multor pozitii din Kama Sutra pedepsind in cheie erotica vina intregii natiuni americane, cu femeile, batranii si copiii ei cu tot. „Blazzaj” a incantat multimea, care le-a furnizat in contrapartida calupuri de ovatii.
„Z.O.B” ar fi cantat binisor daca solistul nu si-ar fi atarnat vocea cu cateva octave mai sus decat putea sa ajunga. A incheiat apoteotic, si el, cu injuraturi la adresa americanilor, parasind involuntar ironic scena pe un binecunoscut mars american. Pe scena la „Papa la Soni”, pe malul marii, Doru Stanculescu, venit fara Sorin Mingheat la intalnire, a cantat „Live” pe acompaniamentul unui vechi „negativ” bantuit de fantoma chitarei lui Dan Andrei Aldea.
Marele eveniment al primei zile a fost „Mahala Rai Banda”. Artistii rromi din Clejani, Sapte Prajini si Republica Moldova, unii fosti membri de fanfara militara, sunt mai cunoscuti „afara” decat la noi, dovada, iata, ca nimeni nu-i profet in tara lui. Publicul a bifat in delir o ora peste cele 50 de minute alocate initial. Dupa mai bine de o ora de hartuiala in care li s-a cerut insistent o manea au cedat, dar au operat-o estetic „brodand” pe farama de sublim inerenta oricarui kitsch. In cea de-a doua zi, „Havoc”, alias Vali Farcas si elevi ai sai germani au ridicat stacheta binisor. Seara a cunoscut mai multe cutremure de forte artistice diferite. Memoria afectiva, cam zgarcita, mi-i restituie totusi pe „Protest Urban” si „Travka”. La „Soni” Kampec Dolores a (in)cantat in deschidere. Nicu Alifantis si Alexandru Andries au umplut gradina pana la refuz, Andries chemat la rampa continuu o ora dupa terminarea programului a cerut in zadar indurare, inchinandu-se la zeul spectator cu degetele zob. Pe cealalta scena, Phoenix nu a cantat. A oficiat! Nu voi reproduce interviul pe care i l-am luat lui Covaci si lui Tandarica decat cand voi reusi sa ma dezmeticesc. Nu stiu cand! Moldovenii de la „gandul matei” condamnati sa cante dupa Phoenix au plecat acasa cu traista plina de aplauze. De altfel trupele de peste Prut au produs multa bucurie, chiar daca au avut de trecut o frontiera pe drumul spre casa. Cea de-a treia zi a Stufstock-ului a fost ocupata de Jazz si blues. „Za Duf” a deschis ostilitatile si, pe jumatate anesteziat, m-am trezit cu „Butter flies in my stomah”. Noroc de briza proaspata de Vali Racila de peste Ocean. Un adevarat noroc Stufstock-ul de anul acesta.
