Directorii unitatilor spitalicesti din tara si din Bucuresti s-au reunit sambata la Spitalul Universitar Bucuresti in cadrul Adunarii Generale a Asociatiei Spitalelor din Romania (ASR) pentru a-si prezenta protestele vizavi de cuprinsul proiectului de Lege a spitalelor retras de pe site-ul Ministerului Sanatatii de actualul ministru Eugen Nicolaescu, dar depus in Parlament de un grup de deputati impreuna cu fostul ministru, Mircea Cinteza.
„Daca proiectul Legii spitalelor va fi si aprobat asa cum este, atunci acesta va distruge sistemul sanitar romanesc. El nu aduce nici un suflu nou in Sanatate. Principala problema este ca nu stiu de ce trebuie sa existe incompatibilitate intre un cadru universitar si un director de spital. Nu stiu de ce un sef de sectie nu are dreptul sa fie si director de spital. Cred ca la Ministerul Sanatatii trebuie sa se formeze o comisie de profil, care, impreuna cu juristii, sa creeze un proiect de Lege a spitalelor care sa asigure functionarea normala a sistemul sanitar”, a declarat Eugen Tanase, directorul Spitalului CF nr. 2. Mircea Olteanu, vicepresedintele ASR, a afirmat ca „vom da publicitatii principiile fundamentale de reforma a spitalelor. In proiectul actual nu s-a tinut seama de Banca Mondiala care recomanda tarilor precum Romania nu trecerea la privatizarea spitalelor, ci o cale de mijloc intre public si privat-corporativizarea. Principiile moderne sunt legate de guvernarea clinica a spitalelor”.
Extinderea contributiei de sanatate la o mai mare masa a populatiei
Monica Pop, directorul Spitalului de Urgente Oftalmologice din Bucuresti a declarat ca a ramas consternata in urma lecturarii proiectului de lege pe care cei patru semnatari ai sai l-au conceput fara a avea nici o ora de management spitalicesc.
„Daca ministrul Eugen Nicolaescu nu-si va lua consilieri pe cei care cunosc manageriatul sanitar, ci consilieri politici, atunci va fi greu. Ori toate spitalele trebuie sa mearga pe finantare DRG, ori nici unul. Este inadmisibil ca un spital universitar sa aiba plata pentru cazul rezolvat mai mica decat un spital mic. De asemenea, nu am vazut nici o societate comerciala pedepsita pentru ca a livrat materiale sanitare de proasta calitate pe care le distribuie in continuare. O alta problema este faptul ca societatile de asigurare pentru malpraxis au strans de la medici opt milioane de euro fara sa plateasca nimic nici unui medic”, a spus Monica Pop. Ea a mai propus extinderea contributiei de sanatate la o masa mai mare a populatiei.
Se simte o tenta antiuniversitara
Marian Burlea, directorul Spitalului „Sf. Maria” din Iasi, considera ca este „nefiresc sa ne gandim la privatizarea si transformarea in societati comerciale a spitalelor de pediatrie, asistenta care trebuie sa fie substantial sustinuta de stat. Disfunctiile privind manageriatul directorilor nu sunt problema principala, ci subfinantarea sistemului. Cei care au redactat textele din proiect sunt medici, dar au frustrari pentru ca se simte o tenta antiuniversitara.
Nicolae Vladescu, directorul Spitalului Judetean Targoviste, a opinat ca Romania are nevoie de 120-150 de spitale publice in marile orase, iar clinicile importante au nevoie de o finantare ritmica si corecta. „La departamentul de chirurgie al spitalului nostru avem 150-200 de prezentari in 24 de ore, lucru care reprezinta expresia esuarii reformei in Sanatate. Responsabili de esec sunt Ministerul Sanatatii, Casa de Asigurari de Sanatate, si nu directorii unitatilor. Cred ca asistenta privata trebuie sa fie o alternativa pentru oamenii cu bani. Cei care au salvat sanatatea populatiei in toti acesti ani sunt directorii de spitale”, a afirmat doctorul Nicolae Vladescu.
Sustinerea spitalelor publice
Ideea sustinerii neconditionate a spitalelor publice a fost impartasita si de Florian Popa, presedintele ASR si directorul Spitalului de Urgenta „Sf. Pantelimon”. El si-a exprimat parerea ca eliminarea din Consiliile de Administratie a profesionistilor sanitari si aparitia reprezentantilor ministerelor Sanatatii, Finantelor, Educatiei si Cercetarii, Casei de Sanatate vor duce la lipsa autonomiei unitatii si impunerea unui buget prestabilit.
