» Datat in anii 1200, Turnul Sfatului este unul dintre simbolurile arhitectonice care marcheaza istoria Sibiului.
» Fostul bastion medieval de aparare a fost transformat in inedita locatie pentru evenimente culturale.
Turnul Sfatului din Piata Mare a Sibiului e ca un flacau tomnatic, spun unii. Le-a "vazut" si le "stie" pe toate. A fost locul de refugiu al mai-marilor obstii sibiene la vreme de razboi, a fost construit, incendiat, daramat si reconstruit mai falnic de-a lungul istoriei. A vazut cum baronul von Brukenthal si-a construit palatul, a vazut cum ofiterii armatei imperiale au pus fundatia Bisericii Romano-Catolice din vecinatate, a vazut cum trec secole din viata intensa a orasului si cum inginerii germani si austrieci construiesc "Podul Minciunilor". Ce mai incolo, incoace, Turnul Sfatului isi merita primul loc intre simbolurile Sibiului.
Daca n-ai fost in Turn, n-ai vazut Sibiul
"Am fost surprinsa sa aflu ca sibienii nu se gandesc la Turnul Sfatului atunci cand vorbesc despre ceea ce lor li se pare interesant in oras. si totusi, monumentul domina centrul istoric al orasului, e impunator si interesant, deopotriva. Urci pana la ultimul etaj si, chiar si acolo, la inaltime, ai un sentiment de siguranta pentru ca vezi cat de trainic a fost construit. si mai ai o frumoasa imagine de sus a Sibiului. E superb", spune Monica Stroe, de 23 de ani, din Brasov. Monica isi pregateste in aceste zile lucrarea de licenta in Sociologie si e interesata de modul in care sibienii se raporteaza la valorile urbane ce le marcheaza cotidianul si la modul in care populatia percepe si accepta ca pe o valoare proprie statutul de Capitala culturala europeana pe care Sibiul il detine in acest an. si pentru ca Monica e o persoana care stie sa imbine utilul cu placutul, micile "expeditii urbane" in centrul Sibiului si printre oamenii sai i se par captivante. Asa a ajuns in Turnul Sfatului si i-a aflat povestea. Aflat in vecinatatea imobilului ce adapostea primaria orasului, in secolul XIII, Turnul Sfatului si-a primit numele din cauza acestei vecinatati si pentru ca era intretinut de liderii comunitatii germane din Sibiu –- membrii Sfatului obstesc.
Bastionul cu "zwinger"
In forma sa actuala, Turnul Sfatului se ridica pe inaltimea a sapte etaje retrase succesiv, cu fatade marcate prin deschideri inguste – locuri de tragere – de forma unor metereze. La parter are o ampla trecere boltita si se spune ca la subsolul sau incep doua tunele care fac legatura cu imobilul ce adapostea Primaria si Sfatul cetatii.
Din constructia initiala s-a pastrat doar nucleul, ridicat pana la inaltimea primului etaj, iar in santul de aparare al acestei incinte, un recent sondaj arheologic a relevat existenta unui "zwinger" (dublarea zidurilor la o distanta de circa 11 metri), o solutie inginereasca inedita pentru acele timpuri. Tot acolo a fost descoperita o moneda emisa de regele Andrei al II-lea (1205-1235), de unde si concluzia ca Turnul Sfatului este doar cu putin ulterior edificarii santului de aparare. Lucrari ample de reconstructie s-au efectuat in anii 1586-1588, dupa ce in 17 februarie 1585 etajele superioare s-au prabusit, in timp ce pictorul Johann David zugravea bolta.
Reparat de mai multe ori in secolul al XVIII-lea, Turnul Sfatului a suportat interventii radicale in partea superioara. Acoperisul piramidal, prevazut cu patru turnulete fiale in colturi, redat de pictorul Franz Neuhauser junior in acuarela sa "Targul anual de la Sibiu" – ramasa celebra pana astazi – a fost inlocuit in 1824 cu cel actual, cu forma semirotunda, in relief. Basoreliefurile cu lei, incastrate in contraforturile fortificatiei, erau atribuite anterior repertoriului romanic, dar specialistii sustin ca realismul detaliilor arhitecturale pledeaza pentru incadrarea sculpturilor in perioada tarzie a Renasterii.
» Turn Hi-tech
Restaurat complet in ultimii patru ani, Turnul Sfatului este folosit in scopuri turistice si a devenit o inedita gazda pentru evenimente culturale. Considerat o locatie ideala pentru amenajarea de expozitii, in Turnul Sfatului au fost montate un sistem electric de degivrare a acoperisului, ce impiedica depunerea zapezii pe timpul iernii si un sistem audio-video cu sapte camere video montate pe fiecare etaj, destinate protectiei vizitatorilor si exponatelor aduse aici. In plus, mecanismul ceasului de sub cupola functioneaza la marele fix. Fosta poarta de intrare a cetatii gazduieste chiar in aceste zile patru expozitii, intre care si una dedicata centrului istoric al Sibiului, ce pune in contrast trecutul si prezentul a numeroase monumente arhitectonice sibiene readuse la imaginea lor originala. E modul in care Turnul Sfatului isi "spune" singur povestea.
