Criza economică a avut efecte devastatoare asupra unui oraş minier: din 20 iunie el a încetat să mai existe. Cei 300 de locuitori nu vor mai trăi acolo, până şi codul poştal va înceta să mai figureze în documente, relatează Daily Mail.
Oraşul minier al companiei Empire din Nevada, situat la aproximativ 100 de mile nord-est de Reno în Deşertul Black Rock a fost creat în 1923. Company town este un oraş în care clădirile, utilităţile, instituţiile, celelalte necesităţi şi micile afaceri sunt deţinute de o singură companie.
Astăzi, tot ce mai rămâne din oraşul care a fost odată casa Corporaţiei USG (cel mai mare manufacturier naţional de tapet) va fi gardul cu sârmă ghimpată înalt de 2 metri ce înconjoară 550.000 de m2 şi semnul „Bine Aţi Venit Nicăieri”(Welcome To Nowhere), care s-a dovedit a avea dreptate.
Din cauza cererii scăzute, Compania USG a pierdut 1,5 milioane de dolari în ultimii 3 ani. USG transforma gipsul în gips carton, marcă înregistrată a companiei. În eforturile disperate de a salva compania, USG a mărit preţul tapetului, metoda care însă nu a fost încununată de succes.
Locuitorii au fost anunţaţi înainte de Crăciun că oraşul nu va mai exista şi că cei 92 de muncitori vor rămâne nu numai fără loc de muncă, ci şi fără locuinţă. Până la sfârşitul lui ianuarie rămăseseră numai 4 muncitori.
Odată un oraş zgomotos şi agitat, Empire este acum un oraş fantomă. Străzile sunt blocate, casele şi peluzele au fost dărâmate, locurile de joacă nu mai există. Localnicii spun că oraşul arată ca un lagăr de concentrare.
Calvin Ryle,în vârstă de 62 de ani, a început să lucreze pentru USG în iulie 1970 şi a fost omul care a ajutat la producerea ultimei bucăţi de tapet. „Sunt aici de 39 de ani şi 7 luni şi nu am pierdut nicio zi de muncă. Nu am fost niciodată accidentat la locul de muncă.”, spune Ryle, citat de Daily Mail.
Brigardierul uzinei, Aaron Constable, l-a urmărit pe Ryle închizând uzina. „A stat acolo şi a plâns. I-a luat ceva timp până să închidă uzina.”, spune brigardierul.
Mulţi muncitori şi-au găsit locuri de muncă la minele de aur din Nevada, de când preţul aurului crescuse brusc datorită recesiunii. Zvonurile spuneau că totuşi dacă economia se redresează, uzina va fi redeschisă şi toţi locuitorii îşi vor recăpăta funcţiile, însă cei mai mulţi rămân încă sceptici.