Înscrierile pentru atelierul de scenaristică „Play”, care se va desfăşura în Bucureşti, între 20 mai şi 20 august, sub îndrumarea Ceciliei Ştefănescu şi a lui Cristi Puiu, au început, informează un comunicat, citat de Mediafax.
Cursul „Play”, organizat de Revista de Povestiri, se adresează scenariştilor aflaţi la început de drum, care vor să înveţe din experienţa celor doi profesori. Cristi Puiu este regizor şi scenarist, filmele sale – „Marfa şi banii”, „Moartea domnului Lăzărescu”, „Aurora”, „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea” – fiind premiate la multe festivaluri internaţionale. Cecilia Ştefănescu este scriitoare şi scenaristă, iar romanul său „Legături bolnăvicioase” a fost ecranizat în regia lui Tudor Giurgiu.
Atelierul va avea două părţi: în primele două luni, discuţiile vor fi de grup, în ultima lună, individuale – cei doi tutori vor discuta, împreună, cu fiecare scenarist în parte.
În ceea ce priveşte scopul atelierului, Cecilia Ştefănescu scrie: „Dacă filmul e divertisment, atunci şi scrierea unui scenariu ar trebui să conţină nu numai ideea de profesionalism, dar mai ales cea de plăcere. Iar scopul unui atelier de scenaristică nu e doar acela de a-ţi dezvălui bucătăria din spatele scrisului unui scenariu, ci mai ales de a te face să-ţi placă cinema-ul cu adevărat, graţie sau în pofida faptului că îi cunoşti ingredientele”.
Cei care vor să participe sunt invitaţi să trimită un scenariu de maximum 15 pagini la adresa scenaristica@revistadepovestiri.ro, însoţit de un CV, până pe 15 mai. Tutorii atelierului le vor alege pe cele mai bune 15, iar autorii lor vor fi invitaţi să achite prima jumătate din taxa de înscriere.
Scenariile trimise pentru admitere nu trebuie să fie neapărat aceleaşi cu cele pe care se va lucra la atelier. Scenariile pe care participanţii vor alege să le şlefuiască la curs pot fi şi de lungmetraj.
„Pentru mine, cinema-ul este o tehnică de investigare a realului, iar aparatul de filmat, un instrument cu ajutorul căruia ajung să pot cerceta vizibilul, propria mea minte şi lumea care se întâmplă în exteriorul propriului meu cap. Cred că a sosit momentul să luăm în stăpânire această tehnică şi cu ajutorul ei să încercăm să vedem, să ascultăm şi să înţelegem. Să încercăm să descifrăm, deci, cum, de ce şi din ce sunt fabricate evenimentele pe care creierul nostru le fabrică, dându-i, astfel, cosmosului sens. Şi pentru că trebuie s-o apucăm dintr-un capăt, cred că demontarea şi remontarea mecanismelor scenariului de film ar putea conduce către portiţa care dă în coridorul care duce la sala motoarelor propriului nostru creier. Nu felul în care un text ar putea ajunge să se transforme într-un scenariu de film mă interesează, ci felul în care propriul nostru creier ajunge să gândească cinema”, spune Cristi Puiu.
