Puternicul faraon Ramses III a avut gâtul tăiat. A fost nevoie de raze X şi analize ADN pentru rezolvarea unei crime veche de trei milenii şi ridicarea vălului „conspiraţiei din harem”, unul din episoadele cele mai sumbre din epoca Egiptului antic.
„Conspiraţia din harem” a fost urzită de membrii haremului faraonic şi este atestată de documente ale epocii, în special de Papirusul judiciar, conservat la Torino, Italia, unde se relatează o tentativă de lovitură de stat a reginei Tiyi, una dintre soţiile lui Ramses III. Acest mister al unei crime din antichitate, moartea faraonului Ramses III, a fost rezolvat cu ajutorul razelor X şi al analizelor ADN. Tiyi dorea urcarea pe tron a fiului ei, Pentaur, dar moştenitorul legitim al lui Ramses III era fiul lui Isis, prima sa soţie, fiu numit şi el Ramses. Regina Tiyi spera totuşi să se folosească de ostilitatea crescândă a poporului înfometat faţă de faraon, care trăia în lux în timp ce muncitorii nu erau plătiţi. Nemulţumirea a dus la prima grevă cunoscută în istoria umanităţii. Deşi închisă în harem, Tiyi a reuşit să lege contacte în exterior pentru a pune la punct un complot în care au fost implicaţi militari şi un sacerdot. Chiar dacă detaliile exacte nu sunt cunoscute, obiectivul pare simplu – eliminarea lui Ramses III, probabil în cursul unei nopţi de plăcere petrecută în harem. Potrivit documentelor oficiale, în 1156 î.H. a fost dejucată o tentativă de lovitură de palat şi au fost condamnate 30 de persoane. Textele rămân nebuloase asupra a ceea ce i s-a întâmplat lui Ramses III, atunci în vârstă de 65 ani. Mult timp rămasă de negăsit, mumia faraonului a fost în final descoperită la finele secolului XIX dar nu a fost remarcat nici un traumatism la radiografia practicată în anii 1960.
Specializat în mumii, germanul Albert Zink, celebru după ce a dezvăluit secretele lui Otzi, „omul gheţurilor”, descoperit în Alpi în 1991, s-a concentrat asupra rămăşiţelor lui Ramses III. Cu ajutorul altor experţi, a supus mumia unei tehnici imagistice 3D, tomografie asistată de computer. Pentru prima oară, autopsia numerică a decelat o rană gravă la gât, chiar deasupra laringelui, extinsă până la os, până atunci neobservată. Cercetătorii au declarat că extinderea şi profunzimea rănii au provocat moartea imediată a faraonului. Mai uimitor, tomografia a identificat un corp străin în plagă – o amuletă din piatră de 15 mm, „Ochiul lui Horus”, căreia egiptenii îi confereau puteri vindecătoare.
Pedeapsa lui Pentaur
Experţii s-au interesat şi de o mumie anonimă şi stranie, descoperită în acelaşi loc cu cea a faraonului Ramses III, alături de alte mumii regale într-o ascunzătoare, la adăpost de jefuitorii de morminte. Mumia este cea a unui bărbat tânăr, cu vârsta între 18-20 ani. Corpul său a suferit un proces neobişnuit de mumificare. Scanerul a arătat că nici creierul nici alte organe nu i-au fost extrase şi nu a fost îmbălsămat. Mai mult, mumia nu a fost înfăşurată aşa cum se proceda atunci, în fâşii de pânză ci în piele de capră, material considerat „impur din punct de vedere ritualic”. Se pare că acestui cadavru i s-a impus un soi de pedeapsă. Cercetătorii au realizat o analiză genetică asupra celor două mumii pentru a afla dacă au legături de familie şi au comparat cromozomii Y. Rezultatul a relevat că cei doi bărbaţi proveneau din aceeaşi linie, probabil tată şi fiu, având în vedere diferenţa de vârstă. Autorii studiului au sugerat că este vorba de Pentaur, fiul rebel silit să se sinucidă, şi starea mumiei arată că i s-a impus o pedeapsă pentru a-i interzice viaţa după moarte, umilinţa supremă în Egiptul antic. Potrivit analizelor ADN practicate de echipa de experţi, mumia este cea a unuia dintre fii lui Ramses III dar pentru certitudinea că ar fi cea a lui Pentaur ar fi nevoie de ADN-ul reginei Tiyi, a cărei mumii nu a fost descoperită până acum.
Secretele istoriei
În „Istoria Egiptului antic”, Nicolas Grimal relatează povestea complotului destinat lichidării lui Ramses III şi urcării la tron a lui Pentaur. „Planul era pe cât de simplu pe atât de diabolic – criminalii deciseseră să acţioneze în timpul festivităţilor unei mari sărbători, folosind printre alte procedee, vrăji cu ajutorul figurinelor magice. Complotiştii au eşuat şi au ajuns în faţa unui tribunal compus din 12 înalţi funcţionari civili şi militari. Majoritatea conspiratorilor (17) au fost executaţi. Şapte au fost lăsaţi să se sinucidă, printre ei şi Pentaur”. Această parte de istorie este cunoscută datorită minutelor procesului care figurează pe papirusuri ajunse până în vremea noastră. Ceea ce nu se cunoaşte este soarta principalului interesat, Ramses III. Documentele nu spun nimic clar despre ceea ce s-a întâmplat cu suveranul sau dacă procesul a avut loc după moartea sa. Cert este că sub numele Ramses IV i-a succedat succesorul desemnat. Egiptologii avansează trei ipoteze – fie tentativa de asasinat asupra persoanei lui Ramses III a reuşit dar restul loviturii de stat a eşuat, fie complotul a fost dejucat şi faraonul a murit din cauze naturale, fie a murit în urma rănilor suferite în timpul conspiraţiei.
