De multe ori se intampla ca fiecare dintre noi sa avem momente in care nu ne putem aminte un numar de telefon sau pretul unui produs din magazin, desi aceste cifre le-am avut in minte cu doar cateva minute in urma. Specialistii spun ca e vorba de o amnezie temporara "normala", iar experimentele psihologice au demonstrat faptul ca, in medie, o persoana isi poate aminti secvente din trecut cu o durata de 7 secunde. Aceasta limita, dupa cum sustin expertii, a fost pentru prima data descoperita in anii ’50, cand s-a analizat modul in care lucreaza memoria umana activa.
Intr-un nou studiu publicat in revista Physical Review Letters, neurologul american Mikhail Rabinovich explica faptul ca, daca memoria de lunga durata este o biblioteca cu rafturi nenumarate, memoria activa ("lucratoare") este o tabla pe care schitam si apoi stergem faptele, lucrurile si oamenii importanti din viata noastra. Ca un exemplu concret, specialistii fac comparatia intre modul in care ne putem aminti un numar de telefon fie prin memorarea de lunga durata (prin noatrea cifrelor in agenda) sau prin memoria activa (invatarea pe de rost a cifrelor). De altfel, memoria activa este esentiala in diverse ipostaze, cum ar fi purtarea unei conversatii, orientarea intr-un oras necunoscut sau folosirea unui nou soft la calculator. Conform studiului, dintr-o lista de zece cuvinte sau numere, creierul uman poate memora maximum sapte dintre acestea. Specialistii de la BioCircuits Institute din San Diego si un absolvent al Institutului Max Planck din Göttingen (Germania) au realizat un model matematic care demonstreaza felul in care neuronii se activeaza in momentul derularii unor amintiri, fie ca este vorba de nume de persoane sau numere.
Conform modelul Rabinovich-Bick, este vorba de o excitare a neuronilor ca intr-un joc karaoke al mintii umane, considerata o masina biochimica extrem de complexa. Aaparitia unei comenzi vocale de genul unor locutiuni substantivale, diverse adverbe si numerale actioneaza direct la nivelul sinapselor, activand anumiti neuroni rand pe rand. Cu cat lista expunerilor este mai lunga, cu atat procesul este mai complex, crescand exponential odata cu valoarea acestora. Expertii britanici de la University College London sustin ca acest model matematic este plauzibil si are implicatii foarte importante pentru viitorul cercetarilor in neuropsihiatrie, cu atat mai mult cu cat acesta aduce dovezi concrete despre modul in care functioneaza conexiunea dintre experientele umane prezente si cele trecute, memorate in creier. De asemenea, acest model sugereaza diverse pattern-uri ale memoriei active care sunt total diferite de influentele si rezultatele semnalelor electrice in creier. Specialistii spera ca aceasta descoperire sa ajute la descifrarea enigmei modului in care functioneaza creierul persoanelor autiste, de pilda, care, in mod paradoxal, pot memora aleatoriu chiar si o suta de cifre intr-o singura expunere.
Sapte este un numar cu numeroase conotatii, de la unele religioase, la unele din viata de zi cu zi. Dupa cum se stie, numarul sapte corespunde celor sapte zile ale saptamanii si celor sapte planete. Dincolo de semnificatiile sale numerologice sau mistice, cifra sapte este asociata cu diverse aspecte care ne influenteaza in mod direct: sapte note muzicale, sapte culori in curcubeu, sapte ani ca prag intr-o casnicie etc. De altfel, numarul sapte apare, sub diverse forme si sensuri in multe traditii ale lumii. La mayasi, ziua a saptea era sub semnul jaguarului, intruchipare a fortelor launtrice ale pamantului. Aceasta zi era plina de fast. In Islam, sapte este un numar fast, un simbol al desavarsirii: se vorbeste de sapte ceruri, sapte taramuri, sapte diviziuni ale iadului, sapte porti. In India, traditia hindusa ii atribuie soarelui sapte raze, iar in yoga se cunosc sapte centri subtili de forta, numite chakre.
