Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România lansează Campania națională de informare și conștientizare a consumatorilor intitulată „S.O.S. – produsele cosmetice și de îngrijire personală”.
Alegerea unui produs cosmetic sau de îngrijire personală nu mai este un lucru atât de ușor de făcut, datorită multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea acestor produse, dar și aspectelor ce țin de etichetare, coroborate și cu unele lipsuri de natură legislativă. Această campanie de informare se adresează tuturor celor care sunt preocupați de propria sănătate. La fel ca în toate acțiunile sale, APC România își asumă misiunea să aducă la cunoștința consumatorilor informațiile necesare utilizării, în cunoștință de cauză, a cosmeticelor și produselor de îngrijire personală. De asemenea, vom răspunde la întrebările consumatorilor, dar vom prezenta și alternative la cosmeticele și produsele de îngrijire personală realizate la nivel industrial.
În perioada 15 ianuarie – 22 ianuarie 2016 au fost achiziționate din marile structuri comerciale, farmacii și magazine naturiste 51 tipuri de pastă de dinți pentru bebeluși/copii, în vederea analizării etichetei acestora din punctul de vedere al ingredientelor și al corectitudinii informațiilor și mențiunilor. Necesitatea acestui studiu s-a desprins în urma analizei rezultatelor furnizate de ultima cercetare la nivel național privind sănătatea orală. Afecțiunile orale, printre care putem enumera cariile dentare, pierderea dinților, boala periodontală, reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. Conform ultimului Raport național de sănătate orală la copii și tineri, realizat de către Institutul Național de Sănătate Publică București în anul 2012, la care au participat 2.851 de copii și tineri cu vârste cuprinse între 8 și 20 de ani, sursa cunoștințelor privind sănătatea orală o constituie sfaturile părinților pentru 51% dintre intervievați, 27% primesc informații de la medicul stomatolog, 3% de la medicul de familie, iar 19% folosesc informații necesare sănătății orale de la prieteni, rude și profesori.
Din același studiu reiese că sursa afecțiunilor dentare o constituie consumul crescut de zahăr preluat din dulciuri (25% dintre intervievați consumă dulciuri de 2-3 ori pe zi), alimente îndulcite (20% dintre respondenți consumă lapte îndulcit) și băuturi răcoritoare (89% dintre respondenți consumă sucuri), alcool, tutun, și igienă orală deficitară (numai 55% dintre respondenți se spală pe dinți de 2-3 ori pe zi). Din punct de vedere al țării de origine a producătorului situația se prezintă astfel: Germania (23%), Marea Britanie (15%), Italia (10%), Franța (8%), Bulgaria (8%), Polonia (6%), Suedia (4%), China (4%), Iordania (4%), România (4%), Olanda (4%), Turcia (2%), Spania (2%), SUA (2%), Ungaria (2%) și Rusia (2%).
Analiza nivelului de toxicitate a ingredientelor a fost realizată de către o echipă de experți coordonată de dl. conf. univ. dr. Costel Stanciu. Atât medicii pediatri, cât și unii producători, prin mențiunile afișate pe ambalaj, nu recomandă ca acest tip de produs să aibă în compoziție următoarele substanțe: parabeni /conservanți, fenoxietanol, propilen glicol, glicerină, coloranți sintetici, parfum, Sodium Lauryl Sulfate (SLS), Polietilen glicol (PEG-uri), arome sintetice, materii prime derivate din uleiuri minerale, silicon și dioxan.
Analizând declarațiile și pictogramele de pe ambalajele produselor, au reieșit următoarele:
n 67% dintre produsele analizate au în compoziție florură de sodiu (cantitatea variază între 250 ppm și 1.450 ppm);
n Numai 33% dintre produsele analizate au menționate pe ambalaj data durabilității minimale;
La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:
n Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs.
n Identificarea substanțelor chimice din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății.
n Analiza produselor din punct de vedere al termenului de valabilitate/data durabilității minimale.
Identificarea ingredientelor și substanțelor chimice
În cele 51 de produse analizate s-au identificat 122 de substanțe.
n Identificarea substanțelor chimice din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății.
Sodium fluoride (fluorură de sodiu) se regăsește în majoritatea pastelor de dinți (67% dintre produsele analizate), având rolul de a întări smalțul dentar și de a preveni căderea dinților. Ingestia prelungită de fluor poate cauza prejudicii semnificative pentru sănătate și în special la nivelul sistemului nervos. Fluorura poate provoca reacții adverse, cum ar fi leziuni ale creierului, IQ scăzut la copii, deteriorarea glandei pineale, a glandei tiroide, a oaselor, afecțiuni ale tractului gastro-intestinal și cancer. Înghițirea chiar și a unei cantități mici de fluorură de sodiu poate cauza greață, vomă și diaree.
n Glicerina (există în 65% dintre produsele analizate) este unul dintre ingredientele comune din pastele de dinți, deoarece aceasta le oferă o textură cremoasă. Glicerina ca atare nu este toxică, însă marea problemă constă în faptul că aceasta inhibă secreția de salivă, care remineralizează dinții. Ca urmare a acestui proces, dinții devin mai slabi și, implicit, predispuși la carii.
n Sodium saccharin (există în 63% dintre produsele analizate) este un derivat al zaharinei, îndulcitor artificial care a fost analizat de numeroși specialiști și s-a constatat că are efecte negative asupra sănătății. Cele mai recente studii realizate pe animale au constatat că zaharina ar favoriza apariția cancerului la vezica urinară.
n Hidrated silica (există în 63% dintre produsele analizate) este un ingredient folosit în majoritatea pastelor de dinți pentru albirea dinților, având un rol abraziv de îndepărtare a petelor de pe dinți. Din păcate, tocmai acest lucru poate să afecteze grav smalțul dinților, favorizând apariția unor probleme dentare importante.
n PEG (Polyethylene Glycol) (există în 33% dintre produsele analizate) este un compus provenit din industria petro-chimică, utilizat la scară largă în industria cosmetică (în unele produse analizate se regăsesc chiar și câte 2 tipuri).
n Sodium Lauryl Sulfate (SLS) (există în 31% dintre produsele analizate) este un surfactant ce produce spumă în contact cu apa. SLS are rolul unui detergent derivat din nucă de cocos și uleiuri de palmier, asigurând îndepărtarea resturilor ali-mentare și a plăcii bacteriene. Acest ingredient a fost corelat cu iritații ale gingiilor, uscarea mucoaselor bucale, agravarea ulcerului bucal, toxicitate la nivelul organelor, tulburări endocrine și chiar cancer.
n Cocamidopropil betaină (există în 25% dintre produsele analizate) este un compus organic derivat din uleiul de cocos și ingredientul care conferă proprietăți de spumare. Poate cauza reacții alergice.
n Parabenii (există în 18% dintre produsele analizate) sunt conservanți chimici care au rolul de a stabiliza compoziția produsului. Folosirea constantă a acestora pe bebeluși și copii a fost asociată cu o pubertate precoce la fetițe, iar la băieți cu dezvoltarea țesutului mamar (ginecomastia).
n Sodium Benzoate benzoat de sodiu) (există în 18% dintre produsele analizate) este un conservant utilizat și în industria cosmeticelor și poate provoca toxicitate la nivelul organelor și agravează astmul.
n Titanium Dioxide (dioxidul de titan) (există în 14% dintre produsele analizate) este un alt ingredient comun în pasta de dinţi, deşi se găseşte de obicei în vopseaua albă. Atunci când este adăugat în pasta de dinţi, dioxidul de titan are acelaşi efect de albire. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a clasificat dioxidul de titan sau E171 ca posibil cancerigen pentru oameni. Efectele adverse ale consumului de dioxid de titan pot fi: probleme hepato-biliare, alergii, boli ale sistemului digestiv, dereglări hormonale, tulburări nervoase, boli intestinale, cresterea colesterolui etc.
n Caragenanul (există în 12% dintre produsele analizate) este folosit ca stabilizator în pasta de dinţi. Această substanță este extrasă din alge marine și chiar dacă este naturală nu are un efect tocmai benefic organismului uman. Mai multe studii au demonstrat că substanța caragenan favorizează apariția toleranței la insulină și, ulterior, a diabetului zaharat. Acest efect advers se manifestă în timp, reacțiile adverse apărute la scurt timp după consumul de caragenan fiind reacțiile alergice, problemele la nivel digestiv – precum crampe, diaree, balonare și flatulență, dar și toxicitate la nivelul organelor.
n Propylene glycol (există în 8% dintre produsele analizate) este un agent chimic utilizat în industrie ca agent de umezire (antigel). Poate produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic, cardiotoxic.
n Mentol (există în 6% dintre produsele analizate) este un ingredient care adaugă o notă mentolată respirației tale. Fără mentol, pasta de dinți ar avea gust de cretă, detergent, dioxid de titan, glicerină și alge marine.
n 2-bromo-2-nitropropane-1.3-diol (există în 4% dintre produsele analizate) este un conservant cu proprietăți antibacteriene și împiedică dezvoltarea ciupercilor și a fermenților, care în contact cu pielea și prin înghițire este iritant.
n Disodium EDTA (EDTA – acid etilendiaminotetracetic sintetizat din formaldehidă și cianură de sodiu) (există în 2% dintre produsele analizate) este un controlor de vâscozitate folosit pentru a preveni deteriorarea cosmeticelor și produselor de îngrijire. Acest ingredient alterează structura pielii, permițând substanțelor chimice să pătrundă în straturile profunde ale pielii, cauzând dermatita de contact și probleme hormonale.
n Phenoxyetanolul (există în 2% dintre produsele analizate) este un conservant folosit ca alternativă la parabeni și poate cauza alergii, toxicitate la nivelul organelor, iritații la nivelul pielii (dermatite) și ochilor. Potrivit Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite, phenoxyethanol-ul poate afecta sistemul nervos central şi poate da stări de vomă.
n Coloranții sintetici sunt folosiți în numeroase paste de dinți destinate copiilor pentru a le face mai atrăgătoare în ochii acestora. Acești coloranți sunt derivați din substanțe petrochimice și, din păcate, majoritatea au fost asociați cu probleme de sănătate cum ar fi ADHD (tulburare hiperkinetică cu deficit de atenție), reacții alergice severe, astm, dureri de cap, greață, oboseală, nervozitate, scăderea capacității de concentrare și chiar diverse forme de cancer.
n Uleiul de mentă este folosit în pastele de dinți pentru a oferi o respirație proaspătă. Însă acest ingredient poate provoca un puls lent, arsuri la stomac și tremur muscular dacă este ingerat.
Continuarea acestui studiu privind calitatea pastei de dinți pentru copii poate fi citită în ediția de mâine a „României libere“.
Din păcate, alegerea unei paste de dinți pentru copii, de către cei mai mulți părinți, se face având în vedere doar prețul și reclama făcută produsului respectiv pe posturile de televiziune. Cei care procedează în acest mod nu fac altceva decât să-și expună în mod constant copiii unor combinații de substanțe chimice care pe termen mediu vor genera afecțiuni medicale pentru a căror tratare/ameliorare se vor cheltui sume mari de bani. Până la vârsta de 6 ani copilul dvs. va avea întotdeauna tentația de a înghiți pasta de dinți folosită la perierea dinților. Faptul că suntem atenționați de către unii producători asupra acestui lucru dovedește că unele ingrediente din compoziția chimică a acestui produs pot provoca afecțiuni medicale copiilor voștri.
De aceea, pentru a nu pune în pericol viața copiilor voștri, vă recomand să NU cumpărați acele paste de dinți care conțin fluor, parabeni/conservanți, coloranți sintetici, sodium lauryl sulfate (SLS), polietilen glicol (PEG-uri), fenoxietalon, parfum sintetic și arome sintetice. Totodată, vă recomand să nu cumpărați acele paste de dinți care nu au informații suficiente/clare referitoare la data durabilității minimale (DDM)/data de expirare și al căror tub de pastă de dinți nu prezintă un sigiliu, care, de fapt, oferă siguranță în privința necontaminării conținutului produsului respectiv. Nu vă lăsați păcăliți de mențiuni precum: cea mai bună pastă de dinți pentru copii; dezvoltat împreună cu medicii dentiști; intervalul de vârstă pentru care este destinat un anumit tip de pastă de dinți; recomandări ale asociațiilor profesionale etc., care apar pe ambalajul unor paste de dinți, acestea sunt folosite numai în scop de marketing pentru a vă convinge să cumpărați respectivele produse.“
Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România
