Anii ’70, în care turiștii din nordul Europei veneau cu zecile de mii pe litoralul românesc, sunt de mult și iremediabil apuși. Constanţa şi staţiunile sale nu mai reuşesc să atragă străini decât în număr foarte mic. Practic, dintr-o sută de turiști, numai cinci sunt de peste hotare, cifră care ne clasează pe unul dintre ultimele locuri, la nivel european, în ceea ce privește numărul de turiști străini. Tour-operatorii germani au încercat, anii trecuți, o revenire, dar s-au lovit de aceleași veșnice probleme: servicii proaste și relativ scumpe, câini fără stăpân, mult zgomot, infrastructură deficitară, lipsa mai multor hoteluri care oferă regim all-inclusive (există numai 15, în prezent). Bulgaria, Grecia și Turcia sunt mult mai atractive pentru ei, ca să nu mai vobim de Spania.
2014, anul oportunităților
În lipsa nordicilor, hotelierii de pe litoral se îndreaptă spre țări cu turiști mai puțin pretențioși. Agențiile de turism spun că în acest sezon vor aduce 10.000 de turiști din Republica Moldova și 1.500 din Iran. De la 1 mai şi până pe 1 octombrie, Voyage Center Philipsky Tour asigură curse zilnice cu autocarul între Chişinău şi litoralul românesc. Turiştii sunt transportaţi până la hotelul unde sunt cazați. Turiştii moldoveni doresc, în funcţie de nivelul de venit, atât hoteluri de 2 şi 3 stele cu mic dejun şi cu preţuri avantajoase şi oferte speciale, dar şi hoteluri superioare de 4 stele, precum cele din Mamaia Nord şi Mamaia. De asemenea, agenţii de turism din Republica Moldova au descoperit potenţialul turistic al Deltei Dunării, destinaţie cvasinecunoscută pentru ei, pe care o vor introduce în cataloage şi oferte.
„România trebuie să se promoveze mult mai puternic în Republica Moldova. De exemplu, Bulgaria sau Turcia derulează campanii de promovare agresive, şi pe toate străzile principale, în agenţii şi la TV pot fi văzute reclame pentru aceste destinaţii. Noi asigurăm, în măsura în care putem, o promovare foarte bună pentru destinaţia România, dar este necesară şi implicarea statului român. 2014 este un an plin de oportunităţi, ţinând cont că turiştii moldoveni deţinători de paşapoarte biometrice nu mai au nevoie de viză pentru statele Uniunii Europene”, a precizat Alex Filipski, directorul general al agenției.
Mamaia, preferată de iranieni
De asemenea, tour-operatorii iranieni estimează că circa 1.500 de turiști din Iran vor alege în această vară litoralul românesc. Iranienii au libertatea de a călători, unica lor problemă constând în obţinerea vizei. Milioane de iranieni au un potenţial financiar ridicat şi doresc să viziteze ţări cu culturi diferite, cu modalităţi diferite de distracţie şi de petrecere a timpului liber. Principala staţiune care îi interesează este Mamaia, datorită atmosferei alerte, a evenimentelor şi a oportunităţilor de distracţie, iar staţiunile din sud trezesc interesul pentru familiştii doritori de relaxare şi linişte. Potrivit tour-operatorilor iranieni, în câţiva ani, dacă va fi realizază o promovare puternică şi se va relaxa sistemul de acordare a vizelor, Litoralul românesc poate atrage, anual, minim 50.000 de turişti din Iran. În perioada 19 iulie – 27 septembrie, va avea loc un zbor charter săptămânal pe ruta Teheran – Bucureşti. Turiştii iranieni vor alege patru programe în România, respectiv litoral (în special Mamaia), munte (Valea Prahovei), Delta Dunării şi Bucureşti.
Vizele, un nod gordian
Numărul mare de turiști din Republica Moldova se explică și prin faptul că, din luna aprilie a acestui an, cetățenii acestei țări nu mai au nevoie de viză pentru a intra în România. ANAT atrăgea atenția, anul trecut, că din cauza vizelor, în Bulgaria au intrat, în 2012, 65.000 de turiști din Moldova, în timp ce în România au venit numai 18.000. Problema vizelor rămâne însă pentru multe țări de unde ar putea veni aici turiști. Specialiștii includ pe această listă ţările arabe, Turcia, Rusia și China. ”Dacă cetăţenii turci ar obine vizele mai uşor, litoralul românesc ar fi plin. Europa Occidentală e plină de ruşi şi arabi bogaţi, iar nouă ni se spune că nu putem simplica procedurile fiindcă suntem în spaţiul comunitar”, spunea anul trecut Alin Burcea, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism.
Peste 1.200 unități de cazare
În prezent, litoralul românesc deţine 1.200 de unităţi de cazare clasificate, care totalizează 101.524 de locuri. De asemenea, Delta Dunării deţine 290 de unităţi de cazare, cu un total de 6.894 de locuri. Iată care este situaţia hotelurilor de pe litoral, pe categorii de stele: 5 stele – 8 hoteluri, 4 stele – 41 de hoteluri, 3 stele – 155 de hoteluri, 2 stele – 131 de hoteluri, 1 stea – 13 hoteluri. Următoarele tipuri de structuri de cazare de pe litoral sunt vilele, în total 322, dintre care 29 de 5 stele, 18 de 4 stele, 129 de 3 stele, 118 de 2 stele şi 28 de o stea. Delta Dunării deţine 11 hoteluri de 4 stele, 9 hoteluri de 2 stele şi 2 hoteluri de 2 stele. Cele mai multe tipuri de structuri de cazare din Deltă sunt pensiunile turistice, 129 la număr, dintre care 4 de 5 margarete/stele, 32 de 4 margarete/stele, 65 de 3 margarete/stele şi 28 de 2 margarete/stele. De asemenea, Delta are 67 de vile, dintre care 31 de 5 stele, 26 de 4 stele, 8 de 3 stele şi 2 de 2 stele. La acestea se adaugă 3 pontoane plutitoare de 3 stele şi unul de 2 stele, 12 nave fluviale de 4 stele, 5 de 3 stele şi 3 de 2 stele.
