Un singur trabuc este mai nociv decât un pachet de ţigări deoarece poate conţine până la 20 de grame de tutun în timp ce o ţigaretă conţine, de obicei, mai puţin de un gram, spun mai mulţi specialişti.
În ultimii ani, tot mai mulţi fumători preferă trabucul în locul ţigării deoarece asociază obiceiul de a fuma trabuc cu ideea de prestanţă, maturitate şi chiar aristocraţie. Fumătorii de trabuc se expun însă unui număr mai mare de toxine şi de substanţe cancerigene, chiar dacă mulţi dintre utilizatori cred contrariul: „trabucul e natural, deoarece are doar foi de tutun, nu are hârtie şi alte chimicale”.
Riscuri de 20 de ori mai mari pentru sănătate
Un trabuc, care poate avea până la 20 de grame de tutun, conţine mai multă nicotină decât o ţigare şi este, prin urmare, mult mai dăunător pentru organism. Deşi fumul trabucului nu este inhalat, nicotina, cea care cauzează de fapt dependenţă, este absorbită în organism la nivelul cavităţii bucale. Astfel, la fel ca ţigara, trabucul cauzează dependenţă cronică de nicotină.
Un trabuc elimină şi un număr mai mare de toxine. Trabucul este mai puţin poros decât o ţigară şi deci mai greu de consumat. Astfel că, din cauza arderii mai lente, persoana fumătoare de trabuc va inhala o cantitate mai mare de fum, deci de toxine. Toxicitatea fumului se datorează în primul rând substanţelor obţinute prin arderea foii de tutun, substanţele chimice adăugate având rol adjuvant, de mascare sau modificare a gustului, de creştere a gradului de adicţie nicotinică, de modificare a arderii, etc.
Trabucul ar putea fi chiar mai dăunător decât o ţigaretă deoarece are un nivel mai ridicat de substanţe cancerigene. În timpul fermentării prin care trece un trabuc, se produc foarte multe substanţe cancerigene numite nitrosamine şi care se elimină prin fum. Nitrosaminele apar într-o concentraţie mai mare în fumul de trabuc decât în cel de ţigară.
Fumul de trabuc cauzează afecţiuni precum: cancer bucal (al buzelor, al limbii, al gingiilor şi al gâtului), de laringe, de esofag şi de plămâni. Riscul îmbolnăvirii din cauza fumatului de trabuc este direct proporţional cu numărul de trabucuri fumate.
„Trabucul este cel puţin la fel de dăunător ca ţigara: are în compoziţie aceleaşi substanţe nocive provenite din frunza de tutun, creează dependenţă cronică dar, pentru că fumul nu este tras în plămâni, induce senzaţia că nu ar fi dăunător. Mai mult, trabucul a fost mult timp asociat cu ideea de prestanţă, maturitate şi chiar „a fi un aristocrat. Filmele, reclamele şi mass media au contribuit la formarea acestei percepţii.
Astfel, trabucul a devenit un obicei atrăgător inclusiv pentru adolescenţii aflaţi la vârsta căutării identităţii personale şi animaţi de atribute precum: curiozitatea, necesitatea de a experimenta ceva nou, de a fi diferit, de a fi la modă, de a imita adulţii: părinte, frate mai mare, actor îndrăgit, personalitate publică”, a declarat doctorul Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat.
Adolescenţii, mai expuşi la dependenţă din dorinţa de a fi cool
În România, peste 20% dintre adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani fumează zilnic potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Acelaşi raport arată că probabilitatea ca un tânăr să moară înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani e de 107 la 1000.
La tineri, decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori precum: atitudinea, normele sociale, presiunea socială şi propriile convingeri. Mai mult, presiunea mediatică poate fi, la rândul ei, determinantă. Un studiu realizat în Germania care a urmărit pe o perioadă de 5 ani rolul publicităţii asupra iniţierii fumatului la tineri, a constatat creşterea incidenţei fumatului, cu predilecţie, în rândul tinerelor fete, la sfârşitul acestui interval, cu 62%. Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabilă indusă de reclamele la anumite mărci de ţigarete.
„Fumatul de trabuc se asociază astfel cu ideea de „a fi cool”. Dacă fumezi trabuc eşti „diferit”. Şi asta în contextul în care numărul adolescenţilor care fumează trabuc a crescut semnificativ în ultimii ani, unii adolescenţi băieţi preferând trabucul în detrimentul ţigării, în multe ţări”, explică doctorul Magdalena Ciobanu.
Dependenţa de nicotină, poate fi tratată gratuit
Dependenţa de nicotină este o boală cronică. Şi, ca orice boală, cere un tratament medicamentos şi de îngrijire din partea medicului. În România, Programul Naţional Stop Fumat îşi propune să îi ajute pe acei oameni care îşi doresc din tot sufletul să renunţe la fumat şi au nevoie de ajutor de specialitate. O echipă de medici şi psihologi specializaţi în tabacologie, prezenţi în centrele Stop Fumat stau la dispoziţia celor care vor şi cred că pot renunţa la această boală deosebit de gravă – dependenţa de nicotină. Datele de contact ale medicului şi ale psihologului pot fi găsite pe site: www.stopfumat.eu şi la Tel Verde: 0800878673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021 3356920.
În ciuda faptului că, la nivel mondial, peste 5 milioane de oameni mor anual din cauza fumatului, dependenţa de nicotină este o boală cronică care poate fi prevenită sau tratată cu ajutor medical de specialitate.
