În Capitala României există un număr aproape dublu de restaurante fast food decât restaurante cu specific românesc. Poate de aceea, bucureştenii preferă să mănânce la fast food în timp ce românii din provincie merg mai des la restaurant. În prezent, există 74 de fast food-uri mari în Capitală, fără să punem la socoteală shaormeriile şi fast food-urile de cartier.
Medicii atrag atenţia că produsele de fast food contribuie la extinderea epidemiei de obezitate din România. „Generaţiile actuale de obezi sunt rezultatul consumului de fast-food”, spune medicul nutriţionist Eduard Adamescu, de la Cabinetul Moşilor din Bucureşti.
Fast food-ul crează dependenţă
Specialiştii au observat că alimentele bogate în calorii, cum sunt cele de la fast-food-uri pot afecta creierul precum drogurile, creând dependenţă. Potrivit cercetătorilor americani, persoanele care consumă des produse de la fast-food dezvoltă obiceiuri alimentare compulsive şi cu greu se mai pot abţine de la astfel de produse. Pentru a putea atinge plăcerea, consumatorii au nevoie de cantităţi tot mai mari de mâncare.
„Dacă nu ar fi existat fast-food-ul, astăzi probabil am fi fost cu toţii mai slabi”, susţin nutriţioniştii. „Produsele de tip fast-food sunt pline de grăsimi, sare, zahăr. Le mâncăm în cantităţi mari şi nu ne săturăm pentru că ne oferă plăcere precum drogurile sau sexul. Pe termen lung însă, acestea determină rezistenţa la insulină, diabet, boli de inimă, cancer”, spune Susan Carnell, cercetător pe tema obezităţii la Universitatea Columbia din New York (SUA).
Motivele pentru care poftim mâncare grasă sau dulce, în loc de alternative sănătoase, ca fructe şi legume, sunt de mult timp cercetate de experţii în alimentaţie. Acestia consideră că poftele apar din mai multe cauze, ce ţin de evoluţie, dar şi de factori psihologici ca stresul sau nefericirea.
Topul judeţelor din România cu cele mai multe fast food-uri
1. Bucureşti (74)
2. Constanţa (8)
3. Cluj (6)
4. Argeş/Braşov/Iaşi/Timiş (4)
5. Prahova/Sibiu/Vâlcea/Suceava (3)
6. Arad/Buzău/Bacău/Mureş/Dolj/Mureş (2)
7. Galaţi/Maramureş/Hunedoara/Dâmboviţa/Brăila (1)
În unele judeţe din România, restaurantele de tip fast food nu au pătruns încă pe piaţă. Este vorba de judeţele Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Neamţ, Covasna, Harghita, Satu Mare, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Alba-Iulia, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Giurgiu, Teleorman. În total, 19 judeţe „mai sănătoase”. Nu pentru mult timp însă.
Doar lanţul KFC Romania îşi propune să mai deschidă în 2011 zece restaurante, două de tip drive-thru în Bucureşti, câte unul în Ploieşti şi Bacău, iar restul în localităţi în care brandul încă nu este prezent. Primul restaurant inaugurat în 2011 este restaurantul KFC din Brăila, singurul fast food din judeţ până în prezent.
„În general, pentru deschiderea unor noi locaţii, se iau în considerare numărul de locuitori, mărimea oraşului şi puterea economică a regiunii, dar şi dezvoltarea zonei ca regiune turistică. În plus, în ultimul timp, luăm în considerare şi vocile comunităţilor virtuale”, a declarat pentru romanialibera.ro Carmen Lupuleţ, director de marketing KFC Romania.
Cum influenţează fast food-ul gusturile românilor
În funcţie de distribuţia fast food-urilor în diferitele regiuni din ţară, gusturile culinare ale românilor diferă. În sudul României, Muntenia, Banat şi Transilvania, mâncărurile preferate sunt pizza, fripturile, sandvişurile, shaorma, în timp ce în Dobrogea este preferată mâncarea chinezească. În restaurantele din Moldova sunt căutate ciorbele acre, iar în Oltenia şi Maramureş, mâncărurile mixte (categorie în care sunt incluse, spre exemplu, tochiturile, sarmalele), arată un studiu realizat în martie de Unilever Food Solutions.
În ceea ce priveşte frecvenţa cu care românii mănâncă în oraş, 24% o fac de 2-3 ori/săptămâna, 42% o dată la 2-3 săptămâni şi 34% cel mult o dată pe lună.
Bărbaţii din România ies mai des în oraş decât femeile (66% versus 34% din categoria „heavy consumers”, adică cei care iau masă în oraş de cel puţin 2-3 ori pe săptămână). Cel mai adesea ei mănâncă la shaormerii şi cantine şi preferă ciorbele acre şi carnea de porc, pe când femeile mănâncă în oraş mai degrabă salate şi deserturi (în special clătite) şi preferă pastele, salata bulgărească, brioşele, prăjiturile şi salata de fructe.
„KFC nu înseamnă fast food”
Lanţul de restaurante KFC susţine că vrea să schimbe percepţia românilor asupra fast food-urilor. Potrivit reprezentanţi KFC, în resturantele lor toate produsele au la bază doar carne de pui neprocesată, gătită în modul tradiţional în care o gătim mulţi dintre noi şi acasă. „Este o realitate care ne departajează net de ceilalţi competitori şi care, din punct de vedere al calităţii, ne situează în zona restaurantelor şi nu al pieţii fast-food”, a declarat Carmen Lupuleţ, director de marketing KFC Romania.
„Rapiditatea servirii este singurul lucru care ne leagă de ceea ce în România se înţelege prin fast food. În rest, calitatea produselor KFC este cu mult superioară. Iar standardele pe care le respectă produsele KFC sunt, de multe ori, mai ridicate decât standardele la care sunt supuse produsele alimentare de pe piaţă autohtonă”, adaugă Lupuleţ.
Totuşi, prăjelile şi sosurile nu sunt indicate într-o alimentaţie sănătoasă, spun nutriţioniştii. Învelişul pane al produselor KFC conţine făină, sare, maltodextrina, zahăr, sirop de porumb şi condiemente, toate generând aromă şi savoare, dar mai puţin
Alegeri sănătoase la restaurant
În condiţiile în care există un trend mondial în favoarea unei alimentaţii sănătoase, toate lanţurile de fast food au inclus în meniu preparate din peşte, salate sau fructe pentru a oferi clienţilor alternative la hamburgeri şi mâncăruri grase.
Nutriţionistul Rodica Tenu spune că un meniu comandat la restaurant este o alegere sănătoasă, dacă are: o sursă de vitamine şi minerale: legume; o sursă de grăsimi bune sau chiar grăsimi esenţiale Omega 3 şi 6: peşte gras, ulei vegetal, margarină de calitate sau seminţe oleaginoase; o sursă de proteine cu valoare biologică ridicată: peşte, pui, vită, muşchi de porc, proteine vegetale (mazăre, linte, soia); carbohidraţi cu eliberare lentă: orez, cartofi, paste, pâine integrală. În loc de sucuri îndulcite sunt recomandate apa, limonada sau ceaiul, iar dacă se foloseşte miere pentru a îndulci ceaiul, trebuie ştiut că aceasta se adaugă în ceai dupa ce acesta se răceşte.
„Pentru o alimentaţie echilibrată, masa de prânz ar trebui să se încadreze între 700 şi 1.000 kilocalorii, iar cina să nu depăşească 400 de kilocalorii. Nu e bine ca desertul să treacă de 100 de kilocalorii, o alegere potrivită în acest sens e îngheţata, în special cea pe baza de lapte”, precizează nutriţionistul.
