În România, bolnavii de tuberculoză sunt diagnosticaţi, de obicei, cu întârziere, fapt ce creşte riscul contagios şi al dezvoltării unor forme mai severe de boală. În aceste condiţii, ţara noastră se transformă într-un focar de infecţie în Europa.
Bolanvii se prezintă, în general, târziu la medic deoarece boala nu doare, iar simptomele tuberculozei nu sunt neapărat specifice şi se instalează lent, în decurs de mai multe luni. În această perioadă, persoana bolnavă este contagioasă pentru cei din jur şi poate transmite infecţia la alte 10-15 persoane.
„Tuberculoza se transmite pe cale aeriană, de la o persoană bolnavă la o persoană sănătoasă, prin intermediul picăturilor de salivă eliminate prin tuse, strănut, vorbit cu voce tare, cântat. Astfel, orice persoană, indiferent de condiţia socială, este expusă riscului de a se infecta dacă inspiră aerul care conţine picături de salivă cu microbi. Cu alte cuvinte, oriunde mergem, oricine suntem – muncitori, personal medical, profesori, avocaţi, persoane asistate social, diplomaţi, someri, elevi, studenţi – suntem expuşi zi de zi aceluiaşi risc de a contracta TB, doar pentru ca respirăm!”, avertizează dr. Silvia Asandi, director general al Fundaţiei Romanian Angel Appeal.
Epidemie de tuberculoză rezistentă la tratament
Mai grav este faptul că bolnavii de tuberculoză multi-drog rezistentă (TB-MDR) sau extensiv rezistentă (TB-XDR) transmit mai departe direct cele mai grave forme de boală care sunt mai dificil de diagnosticat şi de tratat. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România ar trebui să diagnosticheze anual peste 1.000 de persoane cu tuberculoză rezistentă la tratament, dar anul trecut au fost diagnosticate doar 384 de persoane.
„Dintre cei destul de norocoşi să fie diagnosticaţi şi înrolaţi în tratament numai 15% sunt trataţi cu succes, în timp ce 20% vor muri şi 68% nu se vor vindeca pentru că renunţă la tratament sau tratamentul eşuează”, spune dr. Lucica Ditiu, secretar executiv, Parteneriatul Stop TB.
Spitalizarea de lungă durată (de până la 3-4 luni pentru TB-MDR/XDR), departe de familie, tratamentul îndelungat, greu de suportat, cu efecte adverse severe, determină bolnavii să abandoneze terapia, mai ales dacă nu au susţinere din partea apropiaţilor sau dacă, în absenţa sprijinului financiar din partea statului, sunt nevoiţi să se reîntoarcă la lucru pentru a-şi întreţine familia.
Bolnavii care renunţă la tratament, alături de cei nediagnosticaţi, răspândesc boala mai departe, transformând România într-un focar de infecţie cu tuberculoză rezistentă la tratament.
Statistici grave
România se află deja pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de cazuri de tuberculoză: aproximativ 30.000 de persoane suferă în prezent de această boală, anual apar 18.000 de cazuri noi şi 1.500 de persoane mor din cauza acestei boli.
„În ţara noastră, patru persoane mor zilnic din cauza tuberculozei, adică între 1200 şi 1500 de oameni pe an. Este ca şi cum, am avea în fiecare an o revoluţie sângeroasă ca cea din ’89 sau un cutremur devastator ca cel din ’77”, spune dr. Silvia Asandi de la Fundaţia Romanian Angel Appeal.
Totuşi, în ultimii ani, România a făcut progrese incontenstabile în lupta împotriva tuberculozei obişnuite, datorită Programului Naţional de Control al Tuberculozei (PNCT). Acest program este însă sever subfinanţat, iar provocarea majoră este reprezentată de tuberculoza rezistentă la tratament. Costul diagnosticării şi tratării TB MDR este de până la 100 ori mai mare decât cel al TB sensibile la medicamente.
„Există riscul ca bucuria scăderii incidenţei TB sensibile la tratament să fie înecată în realitatea mult mai dură a creşterii incidenţei TB multi-drog rezistente şi extensiv-rezistente la tratament. Iar riscul cel mai mare este că nici măcar să nu ştim care este incidenţa reală, din cauza lipsei diagnosticării”, spune dr. Silvia Asandi.
Campanie de responsabilizare a autorităţilor
Din cauza sub-finanţării Programului Naţional de Control al Tuberculozei şi a lipsei măsurilor de suport social pentru bolnavi, România este în pragul confruntării cu o problemă majoră de sănătate publică.
În acest context, 18 organizaţii din diferite domenii, precum sănătate, asistenţă socială pentru grupuri defavorizate, advocacy pentru drepturile pacienţilor, jurnalism medical, studenţi ai facultăţilor de medicină, au format Parteneriatul Stop TB România şi au lansat în luna iulie o campanie de conştientizare şi responsabilizare a autorităţilor din ţara noastră. Campania, intitulată „Stă în puterea ta să salvezi vieţi! Acţionează astăzi pentru o Românie fără Tuberculoză!”, are ca obiectiv principal recunoaşterea tuberculozei ca problemă de sănătate publică majoră şi prin urmare, suplimentarea fondurilor pentru Programul Naţional de Control al Tuberculozei (PNCT). În plus, organizaţiile care alcătuiesc Parteneriatul Stop TB România susţin introducerea unui plan naţional de prevenire şi management al tuberculozei rezistente la tratament şi adoptarea unor măsuri de suport social şi psihologic pentru pacienţi care suferă de aceste forme grave de boală.
„Aprobarea Planul Naţional de Prevenire şi Management al TB-MDR este o chestiune de voinţa politică, iar finanţarea să adecvată se ridică la aproximativ 18 – 20 de milioane de dolari anual. Asta înseamnă mai puţin decât costurile organizării referendumului sau decât construcţia a 1360 metri de autostradă Bechtel la preţul vechi”, susţine dr. Silvia Asandi.
Costurile sunt mici în comparaţie cu beneficiile pentru populaţie, pentru sistemul de sănătate şi pentru economie.
„Dacă România ar aproba şi ar aplica Planul Naţional de Prevenire şi Management al Tuberculozei multidrog-rezistentă (TB-MDR) şi extensiv-rezistentă (TB-XDR) pentru 2012 – 2015 şi dacă ar adopta măsuri de suport pentru bolnavii de TB, până în 2015 ar putea fi diagnosticate cel puţin 85% din cazurile de tuberculoză rezistentă la tratament şi ar putea fi vindecate cel puţin 75% (3 din 4) din aceste cazuri”, afirmă dr. Gilda Popescu, coordonatorul tehnic naţional al Programului Naţional de Control al Tuberculozei.
Să înţelegem boala
Tuberculoza (TB) este o boală de natură infecţioasă care atacă, cel mai frecvent, plămânii dar care, în formele ei mai rare, poate ataca şi alte părţi ale organismului, precum oasele, rinichii, ganglionii limfatici, meningele şi sistemul nervos.
Forme
Tuberculoza multidrog-rezistentă (TB-MDR) este o formă de TB cauzată de bacili care au devenit rezistenţi la două dintre cele mai eficiente medicamente anti-TB de primă linie: izoniazida si rifampicina. Din acest motiv, pacienţii cu TB-MDR sunt trataţi cu combinaţii de medicamente de linia a 2-a (capreomicină, kanamicină, cicloserină, PAS, protionamidă, ofloxacină, etc.).
Tuberculoza extensiv-rezistentă (TB-XDR) este forma de TB rezistentă atât la rifampicină şi izoniazidă, cât şi la alte 2 clase de medicamente de linia a 2-a (injectabile şi fluoroquinolone), foarte utile în tratamentul formelor rezistente de boală.
Simptome
Simptomele tuberculozei – tusea cu expectoraţie, care durează mai mult de 3 săptămâni, tusea cu sângerare, durerea în piept, scăderea în greutate, oboseala, subfebrilitatea, transpiraţiile nocturne – nu sunt neapărat specifice şi se instalează lent, în decurs de mai multe luni.
Tratament
Tuberculoza este o boală care se vindecă numai în condiţiile în care pacienţii urmează în mod consecvent tratamentul medicamentos şi un regim de hrană şi de viaţă adecvat. Netratată corespunzător, tuberculoza cauzează decesul.
Tratamentul acestei boli se face cu cel puţin 4 antibiotice anti-TB de linia 1, care se administrează zilnic, timp de 2 luni, apoi 2 medicamente care se iau 3 zile pe săptămână, timp de alte 4 luni.
TB-MDR şi TB-XDR necesită tratamente mult mai „agresive”, cu 4-7 medicamente în asociere, administrate zilnic, timp de minim 2 ani. Chiar dacă pacienţii sunt trataţi corespunzător şi sunt complianţi la tratament, şansele de vindecare în cazul Tuberculozei rezistente la tratament sunt mult mai reduse decât în cazul Tuberculozei nerezistente (50% pentru TB-MDR şi 25% pentru TB-XDR).
