In ultima vreme zeci de pacienti au fost internati in spitale grav intoxicati cu ciuperci. Cu acelasi lucru se confrunta si medicii de la Sectia de Toxicologie a Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca. Cresterea numarului de intoxicatii, unele soldate cu decese, este cauzata de lipsa de cunoastere a speciilor otravitoare de catre culegatorii de ciuperci si nicidecum de aparitia mutatiilor genetice, teorie fara fundament stiintific.
Simptome
„Aparitia accidentelor de intoxicatii voluntare cu ciuperci este cauzata de faptul ca se consuma ciuperci culese din padure si nu ciuperci de cultura. In perioada de toamna ne confruntam cu multe astfel de intoxicatii”, ne-a declarat dr. Mihai Tudosie, medic specialist de la Sectia de Toxicologie de la Spitalul de Urgenta Floreasca. Potrivit medicului, exista doua tipuri de debut al intoxicatiilor: precoce si tardiv. Intoxicatia cu ciuperci cu debut rapid, adica la cateva ore de la ingestie, se manifesta prin greturi, varsaturi, colici abdominale puternice etc. Debutul tardiv, in intervalul 48-72 de ore, evolueaza cu citoliza hepatica (hepatita toxica), cu aparitia afectarii rinichilor (se recomanda hemodializa) sau afectarea ambelor organe. In functie de specia de ciuperci toxice, manifestarile sunt diferite. Pacientii pot deceda prin aparitia complicatiilor (encefalopatie hepatica, hepatita toxica). De exemplu, specia Amanita phaloides provoaca leziuni ale mucoaselor intestinale in intervalul cuprins intre 6 si 24 de ore: dureri abdominale, greata intensa, voma, diaree, scaune cu sange, febra, tahicardie etc. Dupa 24-48 de ore de la ingerare apare o perioada aparenta de recuperare, ca apoi, dupa 3-5 ore, sa se instaleze afectarea hepatica, renala si miocardica. Prognosticul este in marea majoritate a cazurilor letal.
Masuri de prim-ajutor
„Supravetuirea persoanelor intoxicate cu ciuperci depinde foarte mult si de cantitatea ingerata, dar si de tipul de ciuperci. Fiecare specie da un anume tip de manifestare clinica. Tratamentul consta in luarea masurilor de terapie intensiva. In situatia in care pacientul intra in coma, se impun masuri compelexe, cum ar fi ventilatia mecanica”, a declarat dr. Mihai Tudosie. In ceea ce priveste primele masuri de ajutor in cazul otravirii cu ciuperci, medicii nu recomanda administrarea laptelui deoarece acesta poate agrava chiar starea de sanatate. „Este indicat ca persoanele aflate in aceasta situatie sa vomite imediat si sa se prezinte de urgenta la cel mai apropiat spital. Cu cat timpul care se scurge de la consumul ciupercilor si pana la spital este mai mic, cu atat se maresc sansele de supravietuire ale bolnavului”, a mai spus dr. Mihai Tudosie. Pacientii pot ramane cu sechele aproape toata viata dupa consumul de ciuperci otravitoare. Medicii spun ca pacientii care au suferit de afectarea functiei renale e posibil sa ramana cu insuficienta renala cronica. Varstele extreme sunt cele mai sensibile. La copii simptomele sunt mai puternice, adeseori instalandu-se coma hepatica cu sfarsit letal.
Tragedia vine din necunoastere
Biologul Valentin Zagrean, fost cercetator la Institutul de Legumicultura si Floricultura Vidra timp de 20 de ani, a declarat ca teoria potrivit careia incidenta crescuta a cazurilor de intoxicatii cu ciuperci s-ar datora aparitiei mutatiilor genetice nu este reala si apartine unor nespecialisti in acest domeniu. „Ciupercile au o structura extrem de complexa. Cu o singura mutatie se poate schimba cel mult organul de reproducere al ciupercii si nicidecum nu se poate transforma o specie comestibila intr-una otravitoare. Sansele sunt extrem de mici”, a spus biologul Valentin Zagrean. Potrivit specialistului, totul vine de la necunoasterea culegatorilor de ciuperci din padure. „Prin toamna, dupa ploi, oamenii se duc in padure impreuna cu familiile lor. La terminarea culesului se face un control sumar. Daca din intamplare in cos au fost si ciuperci otravitoare, cum ar fi Amanita phaloides, chiar daca acestea se extrag, raman bucati care se rup (de exemplu marginile). Acestea pot otravi intreaga familie. Si asta nu din cauza ca ciupercile bune au devenit otravitoare. Exista bariere genetice care intervin in procesul de inmultire. Sunt specii foarte bine separate din punct de vedere biologic. Prin urmare, toate otravirile cu ciuperci se intampla fie din necunoastere, fie din greselile care intervin in lantul de culegere. Mai mult, inainte oamenii erau mult mai legati de zona rurala si isi transmiteau din generatie in generatie cunostintele traditionale. Acum insa s-a produs o ruptura intre generatii iar acest lucru a influentat si cunostintele. Mai ales ca ciupercile au o mare variabilitate morfologica, in functie de conditiile meteo. Ele isi pot schimba culoarea (nuantele devin mai inchise sau mai deschise) sau apar formatiuni pe suprafata pielitei in functie de temperatura, umiditate etc. Totusi, in lumea vegetala exista culori de avertizare, ceea ce face ca ciupercile otravitoare sa fie usor recunoscute: rosu aprins, portocaliu, nuantele de galben sau mirosul sunt indicii clare ca speciile respective trebuie ocolite”, a mai spus specialistul Zagrean. In nici un caz nu se pot identifica ciupercile otravitoare cu ajutorul furculitei din argint. Doar cunoscatorii stiu detalii legate de forma, spori culoare .
Indicatori biologici
„Ciupercile sunt indicatori biologici, ceea ce dovedeste ca padurile Romaniei sunt sanatoase. Romania exporta foarte multe cantitati din flora spontana, insa aceste zone sunt foarte bine supravegheate de specialisti. As vrea sa mentionez numele cercetatorului roman Nicolae Mateescu, care a creat generatii intregi de specialisti in cultura ciupercilor si a scris nenumarate lucrari de specialitate. Romania are o traditie in acest domeniu”, a mai spus dl Zagrean.
Ciuperci comestibile
Ciupercile comestibile sunt cele pleurotus (popular buretii). In schimb, o parte din cele cautate – Boletus (cunoscute si sub denumirea de hribi, manatarca) sunt foarte bune la gust, dar o parte sunt otravitoare, iar altele nu sunt bune de mancat. In ceea ce priveste ciupercile de cultura, sunt doua genuri mari: Agaricus – din acest gen se cultiva bisporus (champignon), care sunt de culoare alba, crem sau bruna si sunt foarte cautate. Al doilea gen este Pleurotus, cu mai multe specii, cea mai cautata este Ostreatus.
Inlatura astenia
Ciupercile sunt recomandate in perioada de post datorita faptului ca sunt bogate in proteine, motiv pentru care sunt denumite si carne vegetala. Contin calciu, magneziu, fier, mangan, siliciu, cupru, zinc. Sunt recomandate mai ales in perioada de astenie, inlaturand oboseala. Au efecte benefice in boli precum diabetul sau cancerul.
