Asigurătorii privaţi care vor participa din 2013 în procesul de liberalizare a sănătăţii vor prelua un sistem diferit de cel din prezent, care va presupune inclusiv plata suplimentară a anumitor servicii până acum incluse în pachetul de bază.
Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care prevede introducerea coplăţii pentru sistemul medical românesc. Acest proiect introduce obligativitatea plăţii serviciilor medicale în cazul vizitelor la medicii de familie sau la cei specialişti, tratamentul medical de urgenţă rămânând în continuare gratuit. De asemenea, se introduce tichetul moderator de sănătate pentru coplata unor servicii medicale în sistemul asigurărilor sociale, acesta fiind documentul justificativ prin care se face dovada coplăţii serviciilor medicale. Modelul şi modul de utilizare a acestuia urmează să fie aprobate prin ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Ce se plăteşte în plus
Suma prevăzută drept coplată se va calcula procentual din valoarea serviciilor medicale aşa cum sunt prevăzute în contractul-cadru. Cuantumul acestei sume şi valoarea serviciilor medicale vor fi stabilite ulterior, prin Contractul-cadru privind acordarea asistenţei medicale, cu menţiunea că, în cursul unui an, suma percepută drept coplată nu poate depăşi a douăsprezecea parte din valoarea veniturilor nete anuale realizate. Tichetul va reprezenta o sumă de bani, de cel mult 600 lei pe an calendaristic, pe care pacientul o va plăti pentru consultaţii, spitalizări, analize de laborator sau investigaţii. Orice sumă care va depăşi această valoare va fi compensată.
Plăţi suplimentare la medicul de familie
Spre exemplu, o vizită la medicul de familie va costa 5 lei, o consultaţie la un medic specialist 10 lei, iar o internare de o săptămână într-un spital de stat, 100 de lei. Printre cei scutiţi de la coplata serviciilor medicale se numără: pensionarii cu venituri de cel mult 700 lei/lună, copiii sub 18 ani şi tinerii de până în 26 de ani care nu au venituri proprii şi bolnavii incluşi în programele naţionale de sănătate, pentru programele aferente bolii de bază, dacă nu realizează venituri din muncă. Introducerea coplăţii constituie unul dintre angajamentele Guvernului în acordul de împrumut convenit cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Unul dintre argumentele Ministerului Sănătăţii pentru implementarea sistemului de coplată a fost delimitarea clară a pachetului de servicii medicale de bază pe care le obţine pacientul prin asigurările de sănătate de cel suplimentar. Definirea pachetului de bază va facilita, totodată, introducerea sistemului de asigurări complementare, proiectul urmărind eliminarea mecanismului de plăţi informale din sistemul sanitar şi scăderea presiunii pe unităţile medicale.
Sănătatea trece la privat
Din 2013, cel mai târziu, majoritatea banilor care intră în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate vor trece în administrarea unor companii private, arată un proiect de lege elaborat de specialişti de la Cotroceni în colaborare cu Ministerul Finanţelor şi CNAS. Iniţiativa legislativă are ca principal scop îmbunătăţirea serviciilor medicale oferite românilor, dar şi eliberarea bugetului de stat de o povară care devine din ce în ce mai grea, şi anume deficitul CNAS.
Pe scurt, companiile de asigurări care vor forma noul sistem vor încheia contracte cu furnizorii de servicii medicale (spitale şi medici de familie) şi, separat, cu beneficiarii (angajaţi şi angajatori care cotizează la CNAS). În acest fel, prin introducerea concurenţei, calitatea serviciilor medicale ar trebui să crească, la fel şi veniturile medicilor de familie (care îşi vor putea negocia contractele în funcţie de renume, număr de pacienţi şi dotarea cabinetelor), iar statul va scăpa de povara deficitului, care va deveni problema noilor administratori.
