Oficialii CNAS spun că noua bază de date integrată a pacienţilor le aduce economii de 39 milioane
de euro anual. Medicii de familie critică însă eficacitatea noului sistem.
România avea nu mai puţin 27 milioane de pacienţi pe listele medicilor de familie, cu şapte milioane mai mult decât numărul real de asiguraţi, înainte de introducerea sistemului informatizat de sănătate.
Cifrele au fost avansate de preşedintele Traian Băsescu la lansarea noului sistem, menit să elimine raportările duble de pacienţi şi frauda din sănătate.
Inaugurarea Sistemului Informatic Integrat Unic (SIUI) pune în prim-plan mai multe întrebări cu privire la sistemul de plată din sănătate: Cum s-a ajuns la cifra de 7 milioane de pacienţi fictivi? De ce nu s-au luat măsuri mai devreme? Câţi bani a plătit CNAS pentru pacienţii fictivi? Ce economii se fac prin noul sistem informatizat? Cât de bine funcţionează el?
La aceste întrebări, România Liberă a încercat să găsească răspunsuri. Astfel, oficialii CNAS spun că, în lipsa acestui sistem, introdus în 2002 şi îmbunătăţit treptat, bugetul de stat ar fi fost păgubit cu 39 milioane de euro pe an. Nouă milioane s-ar fi dat pentru cele 7 milioane de pacienţi fictivi pe care sistemul i-a depistat în ultimii ani şi 30 de milioane s-ar fi cheltuit în plus pentru decontarea medicamentelor gratuite şi compensate.
Reprezentanţii CNAS spun că noul sistem permite monitorizarea pacienţilor de pe liste şi a medicamentelor prescrise de medici. „Nu e vorba de o economie efectivă, ci de o cheltuială neefectuată, pentru că am avut acces la datele furnizate de sistemul integrat”, a declarat directorul general al CNAS, Dorin Ionescu.
„Hoţul neprins e negustor cinstit”
Excedentul de 7 milioane de înscrişi pe listele medicilor nu echivalează însă cu o fraudă. „Există o rată acceptabilă de eroare. În fiecare lună am cu miile cazuri de pacienţi care apar pe listele a doi medici. Dar nu înseamnă neapărat că este fraudă”, a spus directorul CNAS.
Reprezentanţii Casei de Sănătate spun că noul sistem va elimina aproape complet astfel de dubluri. Preşedintele CNAS, Lucian Duţă, a precizat că, în momentul în care au fost identificaţi medici cu pacienţi fictivi, li s-au scăzut sumele din contractul cu Casa de Sănătate.
Nici unul dintre cei doi oficiali nu a putut face o estimare a pagubelor aduse intenţionat bugetului de stat de medicii de familie care îşi treceau pacienţi fictivi pe liste.
„Hoţul neprins e negustor cinstit. Noi nu ne ocupăm cu a dovedi care dintre ei fac acest lucru cu bună ştiinţă. Prin noul sistem, noi invalidăm serviciile incorect efectuate”, spune Dorin Ionescu.
Noul sistem informatizat, atât de lăudat de oficialii Casei de Sănătate, este însă aspru criticat de medicii de familie, care au obligaţia de a raporta, lunar, listele de pacienţi.
„Minunatul lor sistem nu funcţionează. M-am chinuit o zi întreagă ieri (n.r. – luni) să fac raportările la Casa de Sănătate din Bucureşti, şi n-am reuşit. Ba că-i serverul, ba că-i softul, ba că s-a blocat”, s-a plâns medicul de familie Tereza Franciuk, fostă şefă a Asociaţiei medicilor de familie, căreia cifrele prezentate de CNAS i se pare neverosimile.
Alţi medici de familie susţin că cifra de 7 milioane de pacienţi fictivi ascunde, de fapt, ilegalităţi pe care le-au făcut cei care s-au succedat pe la casele de asigurări de sănătate. „Nu noi am făcut trafic cu bazele de date şi CNP-urile pacienţilor, ci tot cei care au avut acces la ele”, spune un medic de familie din Bucureşti care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
CNP-uri primite pe sub mână
Un alt aspect care a dus la o bază de date umflată cu 7 milioane de pacienţi ţine de legislaţie. „Ani la rând medicii au fost obligaţi să aibă minimum 1.000 de pacienţi pe listă şi cu cât aveau mai mulţi cu atât câştigau mai bine. De aceea se mai întâmpla ca un pacient să apară la doi medici în acelaşi timp. Este posibil ca unii medici să se fi folosit de CNP-uri primite pe sub mână ca să îşi facă «capitaţia» şi să poată primi contract cu casa”, spune medicul de familie Remus Lupu, din Ilfov. Foşti oficiali din CNAS spun că banii care s-au pierdut din cauza raportărilor duble nu mai pot fi recuperaţi, întrucât ar presupune mobilizarea unui număr mare de inspectori şi de resurse. „Dar se ştia că se fac raportări greşite din 2004, când s-a făcut primul control serios. Atunci au fost găsite patru milioane de înregistrări duble”, ne-a declarat un fost oficial al CNAS.
