Copiii bolnavi de artrită idiopatică din România ar putea beneficia de un tratament mai eficient, cu mai puţine efecte adverse, dacă lista de medicamente compensate ar fi actualizată cu tratamentele biologice noi.
Progresele terapeutice cele mai importante în reumatologie în ultimii ani, atât pentru adulţi cât şi pentru copii, sunt reprezentate de apariţia medicamentelor biologice obţinute prin tehnici de inginerie genetică.
De exemplu, în cazurile de artrită sistemică juvenilă cu manifestări extraarticulare severe, tratamentul cu tocilizumab blochează acţiunea unei substanţe biologice proinflamatoare şi poate stopa boala. Acest medicament biologic le poate oferi copiilor şansa unei vieţi de calitate mai bună, dar din păcate, nu este încă aprobat pe piaţa din ţara noastră. Până când tratamentele biologice destinate bolnavilor cu afecţiuni reumatologice vor fi incluse pe lista medicamentelor compensate şi gratuite din România, copiii cu artrita sistemică vor continua să sufere, medicii făcând eforturi disperate pentru a le alina durerile.
Artrita idiopatică juvenilă este o boală autoimună, a cărei cauza este încă necunoscută. Boala se manifestă prin inflamarea articulaţiilor, simptomele ei putând începe la o vârstă fragedă, deseori chiar în primii 2 ani de viaţă. Spre deosebire de boala similară a adulţilor (poliartrită reumatoidă), artrita idiopatică juvenilă are mai multe forme diferite din punct de vedere clinic, patogenic şi chiar în privinţa tratamentului, evoluţiei şi prognosticului. Cea mai severă formă este artrita sistemică, care afectează aproximativ 10% din copiii cu această boală.
Forma sistemică se manifestă la debut printr-o serie de caracteristici extraarticulare care o deosebesc de celelalte subtipuri: febră mare (39-40 de grade) în special seară, erupţii cutanate de culoare roză, ce apar şi dispar odată cu febră, mărirea generalizată a ganglionilor, ficatului şi splinei şi inflamaţia învelişului unor organe precum inimă (pericardită) şi plămânii (pleurezie) realizând aspectul unei boli multisistemice severe care poate pune în pericol viaţa copilului. În formele de boală ce nu răspund la tratamentele convenţionale, cu evoluţie de lungă durată, apare distrugerea progresivă a articulaţiilor şi în final, invaliditate motorie şi psihologică permanenta. Boală atacă şi distruge, de asemenea, cartilagiile de creştere, împiedicând dezvoltarea şi creşterea normală, astfel încât copiii nu mai cresc, calitatea vieţii lor fiind definitiv alterată.
România se află pe ultimele locuri în Europa în ce priveşte sprijinul pe care statul îl acordă pacienţilor care au nevoie de medicamente, oamenii fiind nevoiţi să acopere 40% din costul acestora, faţă de olandezi care plătesc doar 0,7%, francezi, cu 1,2% şi germani, cu 5,4%, potrivit unui studiu internaţional. Actualizarea listei de medicamente compensate din ţara noastră şi introducerea celor 140 de medicamente noi presupune mărirea bugetului sănătăţii cu 1.5%, adică aproape 100 de milioane.
Artrita idiopatică juvenilă afectează 1 din 1.000 de copii cu vârsta sub 16 ani.
