Mai mult de jumătate din români au probleme de sănătate şi sunt nemulţumiţi de sistemul sanitar public, conform studiului National Happiness România.
Starea de bine este influenţată de o serie de factori, printre care sănătatea fizică şi mentală, satisfacţia materială şi profesională, nivelul de educaţie, echitatea socială, încrederea în instituţiile statului, calitatea mediului. Sănătatea, unul dintre factorii importanţi ai fericirii, este un motiv de îngrijorare pentru populaţia României, arată studiul National Happiness România.
Aproape jumătate dintre români susţin că au o stare de sănătate precară, autoevaluare bazată probabil pe lipsa bunăstării financiare, precum şi pe insatisfacţia legată de locul de muncă. Doar 22,7% din respondenţi apreciază că au o sănătate bună sau foarte bună, dar chiar şi ei sunt nemultumiţi de sistemul public de sănătate: 60% din români sunt nemulţumiţi de accesul la servicii medicale, cum ar fi doctori, spitale şi clinici.
În pofida problemelor de sănătate, durerea nu este un factor care îi împiedică pe români să muncească sau să se distreze, doar 10,5% din ei nu se pot mobiliza în mod frecvent pentru a începe o activitate şi numai 4,7% sunt împiedicaţi în mod frecvent de durerea fizică să ducă la capăt ceea ce au de făcut. Românii se percep ca fiind plini de energie, doar 15,7% au declarat că s-au simţit fără energie în cursul ultimei săptămâni.
Studiul National Hapiness a împărţit populaţia României în cinci categorii: nevoiaşi, în căutarea drumului, familişti, carierişti, împliniţi şi echilibraţi.
„Nevoiaşii” cuantifică 20,3 la sută din populaţie şi sunt mai degrabă singuri (necăsătorit, divorţat, separat sau văduv), cu venit pe gospodărie sub 1.400 de lei). Ei sunt în mare parte angajaţi şi casnice, cu probabilitate mare de a întârzia plăţile către creditori şi, când au bani în plus, înclină să-i cheltuiască pe bunuri materiale.
Românii „în căutarea drumului” cuantifică tot 20,3 la sută din populaţie. În acest segment intră predominant femei, cu vârste între 18 şi 24 de ani şi 55 şi 64 de ani, cu venituri sub 1.400 de lei. Cei mai mulţi sunt căsătoriţi, fără serviciu sau cu un job „de nevoie”. Cu toate că situaţia lor profesională şi materială acţionează în detrimentul fericirii, activităţile educaţionale, de artă şi cultură, plus înclinaţia către socializare aduc o uşoară contrabalansare.
„Familiştii” cu vârste între 35 şi 44 ani, majoritatea căsătoriţi, cu doi sau mai mulţi copii reprezintă 17,4% din populaţie. Ei au o stare de sănătate bună, ce le permite să-şi desfăşoare activităţile zilnice relativ uşor. Sunt predominant femei ce se află probabil în concediu de maternitate, poate într-o pauză mai lungă datorită recesiunii economice sau poate a fost alegerea lor să fie casnice. Ele sunt orientate către crearea unui mediu sănătos şi echilibrat pentru familie. Nivelul scăzut al venitului (sub 1.400 de lei) şi lipsa realizărilor profesionale (ce acţionează în detrimentul fericirii) sunt compensate de împlinirile pe plan familial.
„Carieriştii”, doar 13,7% din populaţie, au un nivel de fericire peste medie, bazat în principal pe realizările profesionale şi câştigul financiar. Sunt mai mult bărbaţi între 35 şi 44 ani care locuiesc în oraşele mari. Ei văd o mulţime de îmbunătăţiri ce trebuie realizate de către administraţia publică în ceea ce priveşte mediul înconjurător, cartierul sau vecinătatea, sistemul de sănătate sau educaţie.
Românii „împliniţi şi echilibraţi” reprezintă 32,6% din totalul populaţiei. Provin mai degrabă din oraşe mici, au o famile mai numeroasă decât media, sunt angajati şi au venituri de peste 2.000 de lei. Locul de muncă este important din trei motive: material, al recunoaşterii profesionale şi al echilibrului cu timpul liber (familia şi prietenii sunt extrem de importanţi pentru ei). Au învăţat să se bucure de orice moment şi să evite problemele – ceea ce le oferă echilibru şi stabilitate. Ei ştiu că încrederea este un ingredient de bază în viaţă, de aceea au învăţat să o cultive, să acorde încredere mediului de afaceri, vecinilor şi autorităţilor.
Studiul National Hapiness a fost efectuat în perioada septembrie-octombrie 2012 pe un eşantion naţional de 1.002 respondenţi activi, cu vârste între 18 şi 64 de ani, care locuiesc în oraşele din România. Studiul îşi propune să devină un motiv de reflecţie pentru toţi românii interesaţi să amelioreze factorii de care depinde starea lor de bine.
