În urmă cu patru ani, transplantul de ficat i-a redat sănătatea bolnavului diagnosticat cu hepatită C în stadiu terminal care a făcut de trei ori septicemie.
Marius s-a trezit într-o dimineaţă cu o uşoară stare de greaţă. S-a dus la toaletă şi a început să vomite mult sânge. A reuşit să-i spună soţiei ce i s-a întâmplat şi a intrat într-o stare de somnolenţă. Femeia a chemat ambulanţa, iar la spital au aflat că Marius are ciroză hepatică şi că intră pe lista de aşteptare pentru transplant de ficat. Internat la „Matei Balş”, Marius a făcut septicemie de trei ori şi de fiecare dată a reuşit să scape cu viaţă. Înainte de toate astea, bărbatul de 55 de ani se credea un om sănătos. Se simţea doar puţin obosit, dar s-a gândit că motivele sunt cu totul altele decât o boală.
„În prima zi, parcă mă călcase trenul”
În după-amiaza în care a aflat că există un ficat compatibil cu organismul lui, Marius era acasă şi tocmai terminase de mâncat. A doua zi dimineaţă era la spital, împreună cu soţia şi cu cei trei copii, unde medicii începuseră pregătirile pentru operaţie. „Nu a fost o intervenţie simplă. A durat şase ore”, spune Marius. Când s-a trezit din anestezie, avea o senzaţie puternică de sete şi i s-a dat să bea apă din seringă. „În prima zi după operaţie, aveam impresia că mă călcase trenul. Mergeam încet, cu toate firele după mine”, îşi aminteşte bărbatul. După aproximativ 20 de zile, Marius a plecat din spital pe picioarele lui. S-a întors la control după trei zile, apoi, după o săptămână. „Am revenit la serviciu după două luni de operaţie, dar medicul mi-a spus să mai stau acasă, ca să mă refac mai bine. Am urmat, aşadar, un program lejer, de lectură, scris, spectacole. Vorbeam mult la telefon cu prietenii şi colegii de serviciu”, spune Marius, care şi-a păstrat mereu încrederea.
Marius n-a avut voie să consume grăsimi, alcool, grepfrut sau ceai de sunătoare. A trebuit să bea multe lichide, până la trei litri pe zi, pentru că imunosupresoarele îi îngreunau activitatea rinichilor. Câteva luni n-a băut nici cafea, dar acum îşi permite una în fiecare dimineaţă. Marius a primit ficatul de la un donator aflat în moarte cerebrală. Transplantul de ficat de la donator viu este recomandat celor care suferă de cancer hepatic. „Pentru că au risc de recidivă neoplazică, aceştia sunt consideraţi receptori marginali, nefiind prioritari pe lista de aşteptare. Ei reprezintă însă o urgenţă, iar transplantul de la donator viu le scurtează timpul de aşteptare”, explică Doina Hrehoreţ, medic primar chirurgie generală la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti. Transplantul de la donatori vii este recomandat şi în cazul copiilor, cele mai multe organe provenind de la părinţi. „Principala problemă este că donatorul e o persoană sănătoasă, iar dosarul este foarte minuţios. Printre altele, conţine investigaţii uzuale, precum consult neurologic şi cardiologic, dar şi o tomografie cu volumetrie pentru a aprecia greutatea grefei ce urmează să fie transplantată, cât rămâne donatorului”, afirmă Doina Hrehoreţ. Ficatul donatorului viu se reface pe jumătate în primele 10-14 zile.
Contraindicat celor cu infecţii
Înainte de a face transplantul, medicii pregătesc structurile vasculare pentru reconstrucţia vasculară din timpul operaţiei. „Scoaterea ficatului bolnav se face într-un interval cuprins între o oră şi jumătate şi trei ore, în funcţie de riscul de sângerare. Uneori, e cea mai dificilă etapă din transplant”, afirmă Doina Hrehoreţ. În total, operaţia poate dura până la 12 ore. Transplantul hepatic este contraindicat persoanelor cu cancer extrahepatic sau celor cu infecţii urinare, respiratorii ori cu peritonite.
„Am simţit ajutorul lui Dumnezeu”
Marius şi-a reluat activitatea profesională, iar dacă la început muncea mai puţin, acum a prins mult curaj. „Am fost în Israel, unde am stat o lună. Pentru că am răcit, am fost la un medic care s-a mirat că în România se face transplant de ficat”, povesteşte bărbatul. „Fără să fi trecut printr-o criză mistică, am simţit ajutorul lui Dumnezeu. Din tot ce s-a întâmplat şi cum s-au potrivit lucrurile, Dumnezeu mi-a acordat o şansă, mi-a acordat un timp pe care trebuie să-l folosesc eficient”, spune Marius. Sprijinul cel mai mare a venit din partea familiei. „Am trăit dureros drama de bolnav incurabil. Nu mai fusesem pus în ipostaza de a fi asistat al familiei, dar m-a stimulat psihologic cum s-au comportat într-o situaţie limită. Modelul în care ne-am educat copiii a reuşit. Am încercat mereu să fim o echipă”, zice el.
20 de transplanturi în 2010
Anul acesta au făcut transplant hepatic 20 de bolnavi. „Ne propunem să operăm 50 de bolnavi până la sfârşitul anului. Pe lista de aşteptare sunt 300 de pacienţi”, afirmă Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic de la Institutul Fundeni. Dosarul persoanelor care intră pe lista de aşteptare pentru transplant hepatic trebuie să conţină analizele uzuale de sânge, consultul neurologic, ginecologic şi cardiologic, o mamografie şi o ecografie în cazul femeilor, endoscopie, colonoscopie, markeri tumorali şi virali. „De asemenea, mai sunt necesare alte consulturi legate de patologia fiecărui pacient”, afirmă Doina Hrehoreţ. Bolnavii aflaţi pe listele de aşteptare au nevoie de tratamente periodice pentru echilibrarea ionică, dar şi pentru menţinerea corectă din punct de vedere nutriţional.
