Interviu cu Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii
– Dle ministru, directorii de spitale v-au acuzat ca, prin proiectul de Lege a spitalelor prezentat spre dezbatere, urmariti numai indepartarea acestora de la conducerea unitatilor si nicidecum o reforma reala spitali-ceasca. Cum comentati acest punct de vedere?
– Mi se pare o greseala ca se interpreteaza proiectul in acest fel. Nu dorim sa dam pe nimeni afara, ci doar sa imbunatatim sistemul sanitar. Evident ca sistemul spitalicesc este ineficient. Unii directori de spital spun ca nu este vina lor, ca totul este cauzat de subfinantare, ca se folosesc metode proaste de bugetare, ca directorul de spital nu are suficiente instrumente care sa intervina in perfectionarea sistemului. Cred ca sunt si lucruri reale, dar multe sunt subiective. Deseori se intampla ca directorii de spital, avand numeroase activitati, sa nu mai aiba timp sa se ocupe efectiv de spitalul respectiv si astfel lucrurile scapa de sub control, apar datorii peste datorii, pacientii sunt nemultumiti. Proiectul urmareste doua lucruri: sa realizeze un management corect, performant si sa introduca conflictul de interese si incompatibilitatile care ar putea intr-un fel sau altul sa contribuie la deturnarea fondurilor publice in interes personal.
– Aveti astfel de exemple?
– Ele sunt mai multe, dar nu vreau sa le fac publice deocamdata. Legea, pe langa perfectionarea activitatii, are si rol de moralizare a activitatii si, daca vorbim despre introducerea conceptului de etica, implicit vorbim si de masuri anticoruptie.
– In cele din urma, cine are voie sa conduca sectiile/clinicile de spital?
– In proiectul initial nu am facut nici un fel de referire la invatamantul superior medical, la sectiile, clinicile din spitalele universitare. In urma discutiei cu rectorii universitatilor de medicina si farmacie din tara am convenit sa introducem un capitol nou care sa reglementeze foarte precis ce inseamna invatamant superior medical. Sefii de sectie in asemenea unitati spitalicesti ar trebui sa fie intr-adevar cadre universitare cu o singura norma didactica pentru a se putea apleca cu adevarat din punct de vedere profesional asupra activitatii sectiei/clinicii spitalului universitar. Vorbim de o conducere medicala, profesionala. Am vorbit si cu directorii de spitale universitare si am ajuns la aceeasi concluzie, si anume ca aparitia unui capitol distinct ar putea sa multumeasca aceasta categorie aparte de directori de spitale sau profesori universitari
care-si vedeau afectate interesele.
– Un alt proiect contestat este cel al Legii farmaciei. Ce bene-ficii ar avea sistemul si pacientul in urma aplicarii lui?
– Se urmareste introducerea raspunderii si a responsabilitatii. Farmacia devine o unitate sanitara de interes public, iar faptul ca se autorizeaza si are administratori in procent de 51% farmacisti intareste raspunderea fata de bolnav. Un farmacist aflat la carma unei farmacii (ma refer la actionariat si administrator) are o alta responsabilitate fata de o persoana care nu are nici o legatura cu domeniul respectiv. Aceasta profesie se va desfasura cu asigurare de malpraxis si, daca s-ar intampla ceva, atunci bolnavul stie ca ar putea
sa-si incaseze banii pentru prejudiciul creat.
– S-a impus acest sistem si la nivelul medicilor. Societatile de asigurari au strans bani frumosi, dar nici un bolnav prejudiciat nu a primit un leu in cazul unui malpraxis.
– Asta pentru ca Legea malpraxisului nu a functionat. De aceea spun ca e reforma: sunt mai multe componente ale sistemului prin care se reglementeaza astfel incat sa produca efecte concomitent.
– Urmariti desfiintarea lanturilor mari farmaceutice?
– Noi nu vrem sa desfiintam lanturile mari, ci sa introducem pe piata reguli. Suntem dispusi sa avem o cale de dialog cu reprezentantii lanturilor farmaceutice, iar pana la 16 noiembrie, cand se vor finaliza dezbaterile publice, va trebui sa gasim o solutie acceptata de ambele parti.
– Ati anuntat restructurarea sistemului spitalicesc de urgenta. Spitalele judetene vor fi desfiintate?
– Vom dezvolta spitalele regionale de urgenta in cele opt zone de dezvoltare economica. Ele vor fi la cel mai mare nivel de dotare si pregatire profesionala. In cele 41 de judete vor exista spitale de urgenta astfel incat orice bolnav sa poata sa apeleze la Ambulanta sau la SMURD si, in functie de prediagnostic, sa fie indrumat la spitalul de urgenta sau la cel regional de urgenta. Adica sa fie dus in termenul cel mai scurt la spitalul de competenta acolo unde are nevoie.
– Cum vedeti privatizarea spitalelor?
– Vor exista mai multe spitale din punctul de vedere al proprietatii: spitale publice, spitale publice cu sectii private si spitale private. Cele publice vor fi de urgenta sau clinice. Toate celelalte vor fi analizate, verificate din punctul de vedere al competentelor si performantelor. In situatia in care au dificultati vom discuta cu reprezentantii comunitatilor locale sa le preia, iar daca nu, vom cauta investitori.
– Cine ar investi bani intr-o institutie nerentabila?
– Daca nu vor fi nici investitori, le vom inchide. Astfel, vom elimina scurgerile din sistem sau chel-tuielile neeconomicoase.
– Cum veti implementa acest pachet de legi, daca proiectul de buget va fi de 3,3% din PIB cum s-a vehiculat, si nu de 4,9% din PIB cum ati sperat dumneavoastra?
– Cifra de 3,3% e vehiculata fara a se lua in considerare si fondul national de sanatate pe care il avem cuprins in pachetul de legi. Este vorba despre 10.000 de miliarde de lei si astfel procentul va creste substantial.
– Ati afirmat ca se vor desfiinta casele paralele de asigurari de sanatate (Casa OPSNAJ, a Transporturilor). Ele nu au statut de case judetene?
– Dupa ultima modificare a legii asigurarilor de sanatate aceste case au statut distinct. Ele presteaza activitati din punct de vedere financiar unei anumite categorii de asigurati. Nu consideram normal sa existe mai multe CAS in CNAS. OPSNAJ si celelalte asemanatoare pot sa se transforme in case de asigurari de sanatate private.
– Care vor fi consecintele asupra spitalelor pe care aceste case le finanteaza?
– Acele spitale sunt finantate tot din fondul de asigurari de sanatate.
– Atunci de ce spuneti ca sunt case paralele?
– Pentru ca acestea finanteaza categorii distincte de pacienti. Printr-o finantare prin Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti nu vor mai fi distorsiuni.
– Ce veti face in situatia in care PSD va initia o motiune de cenzura pe tema reformei initiate de dumneavoastra?
– Nu am nici o emotie ca motiunea de cenzura va trece. Cand se doreste o reforma in Sanatate, cand se doreste imbunatatirea activitatii, o astfel de motiune este impotriva poporului roman.
– Totusi, chiar doi dintre colegii dumneavoastra de partid
v-au criticat…
– Sunt pareri singulare, cred ca s-au simtit frustrati ca si ei si-au depus proiecte de lege in Parlament. Cei doi denota lipsa de experienta politica. Consiliul national de conducere D.A. PNL-PD a adoptat pachetul legislativ si a recomandat Guvernului sa-si asume responsabilitatea.
Bugetul Sanatatii, cel mai bun din ultimii 15 ani
Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat ieri ca bugetul prevazut pentru sanatate in anul 2006 este „cel mai bun buget pe care il are Romania in ultimii 15 ani. Bugetul sanatatii este atat cat isi permite Romania astazi”, a spus Eugen Nicolaescu. El a apreciat ca, in masura in care se va realiza reforma din domeniul sanatatii, prin pachetul de legi propus de minister, atunci vor fi mai multi bani pentru acest domeniu. Ministrul le-a spus parlamentarilor ca in 2006 se vor acorda sume suplimentare pentru diverse programe de sanatate, dand ca exemplu pro-gramul de prevenire si control al bolilor netransmisibile – pentru care este prevazuta o crestere cu 218% fata de 2005, si programul de diabet, care ar urma sa aiba o crestere de 40%.
Ministrul Sanatatii le-a mai spus parlamentarilor ca, pentru prima data, la CNAS nu se mai plafo-neaza cheltuielile la nivelul veniturilor prognozate. Nicolaescu a aratat ca prin pachetul de proiecte ce vizeaza reforma din sanatate ar putea sa „intre” 2.500 de miliarde de lei pentru programele de sanatate si 500 de miliarde de lei pentru situatii speciale.
Deblocarea posturilor din Sanatate
Eugen Nicolaescu, ministrul Sanatatii, vrea sa elaboreze un act normativ pentru deblocarea posturilor din sistemul sanitar, in special pentru sectiile de terapie intensiva, unde exista deficit de personal. „Am avut mai multe consultari cu organizatiile profesionale, cu medici din tara, pe masura ce am promovat pachetul de legi pentru reforma si am sesizat ca exista cateva sectoare de activitate in care posturile blocate afecteaza activitatea unor sectii, cum ar fi cele de antestezie si terapie intensiva”, a declarat ministrul Sanatatii. El considera ca, desi FMI a cerut blocarea posturilor in sectorul buge-tar, exista suficiente argumente pentru ca Sanatatea sa fie o exceptie. „Exista un deficit de personal de 10-15% si este vorba despre medici de inalta calificare. Eu sper ca, daca vom face reforma, daca vom reusi sa facem cu adevarat ceea ce trebuie, medicii vor veni mai mult catre sistemul sanitar si mai putin vor fi implicati in alte activitati conexe sau in activitati care nu au nici o legatura cu sanatatea.
In bugetul pe 2006 ar trebui sa treaca numerele maxime de personal admise a fi finantate, iar la revizuirea periodica a acordului cu FMI sa se vada incadrarea in numerele stabilite si prinse in lege”, a declarat Nicolaescu.
