Până în clasa a V-a a rămas repetent de două ori, deşi avea un IQ mai mare decât media. Prima dată a trebuit să repete clasa pentru că energia lui se transformase în violenţă şi soluţia găsită a fost de a-i pune cuţitul la gât unei colege.
A doua oară deja îşi construise o reputaţie de copil obraznic şi pentru asta profesorii i-au scăzut nota la purtare. Deranja constant orele de curs, se mişca permanent şi nu asculta de nimeni. Nicio şcoală nu îl mai vroia şi singura soluţie pe care o găseau cei din sistemul de învăţământ era să îl paseze de la o clasă la alta.
Băiatul este unul dintre cazurile de copii cu deficit de atenţie – ADHD din şcolile din România. Unul dintre elevii care nu au avut şansa de a avea o viaţă normală pentru că cei din jurul lui îl stigmatizau. Din păcate, numărul acestor copii creşte constant, iar profesorii şi părinţii nu au destule informaţii despre ADHD pentru a-i putea ajuta. De aceea, în cele mai multe cazuri, copii sunt etichetaţi drept obraznici sau needucaţi şi sunt izolaţi de societate.
Copiii fără tratament=copii fără viitor
Aproximativ 220.000 de copii din România, majoritatea şcolari, suferă de ADHD. Din aceştia doar 8.000 sunt diagnosticaţi şi urmează un tratament adecvat.
„ADHD face ca performanţele să fie scăzute fată de capacităţile reale ale copilului, scăzute pentru că este luat la ochii de profesor şi este considerat un copil rău care nu îşi face temele şi este certat. Aşa stima de sine a copilului scade, el se simte exclus, iar simptomologia creşte”, spune Mircea Tiberiu, medic primar neuropsihiatrie infantilă.
Numărul copiilor cu ADHD din România creşte în fiecare an datorită unor factori care favorizează dezvoltarea simptomelor, potrivit lui Mircea Tiberiu. Aceşti factori sunt variaţi: de la lipsa locurilor de joacă unde copilul s-ar putea descărca energetic, o alimentaţie necorespunzătoare şi un stil de viaţă static până la factor genetic.
De aceea identificare şi diagnosticare tulburării trebuie făcută foarte rapid pentru a se începe un tratament. Din fericire, ADHD este cea mai tratabilă dintre bolile din sfera psihiatriei copilului. „Problema este că tulburarea nu este recunoscută şi înţeleasă, aşa că un număr mic de diagnosticări înseamnă un procent mic de copii care, prin terapie comportamentală şi tratament, pot ajunge adulţi perfect normali. Diagnosticarea copilului cu ADHD se poate face doar de medicul specialist după vârsta de şase ani, dar identificarea acestei boli poate avea loc încă de la trei ani”, a explicat medic psihiatrie infantilă, Iuliana Dobrescu de la Spitalul Obregia din Bucureşti.
Simptome:
• Dificultate în menţinerea atenţiei
• Dificultate în controlul comportamentului
• Hiperactivitate
Cei care pot identifica rapid ADHD-ul sunt profesorii şi părinţii pentru că de cele mai multe ori simptomele acestei boli nu sunt identificate de medicii de familie. De aceea, informarea familiei şi a persoanelor din sistemul de învăţământ este esenţială.
Abandonare şcolară, droguri şi sinucidere
Într-o şcoală cu 500 de elevi, între 15 şi 35 de copii au ADHD, iar majoritatea nu primesc tratament. Ei ajung să fie exmatriculaţi, abandonează şcoala, încep să consume droguri şi de multe ori încearcă să se sinucidă pentru că nu mai suportă izolarea.
„Ajung la noi în spital pentru că nu mai pot, vor să moară. Şi acum avem cinci pacienţi cu tentative de sinucidere”, a spus Iuliana Dobrescu.
Copii cu ADHD suferă pentru că sunt etichetaţi greşiţi, sunt consideraţi nişte copii răi, obraznici şi sunt certaţi de peroanele din jurul lor. Astfel ajung să nu mai aibă încredere în sine, se simte exclus de societate şi ajung să trăiască în izolare. „Copilul cu ADHD nu este rău, neatent şi neapărat un copil care să creeze probleme, dar în afara muncii de prevenţie riscurile sunt de 3-4 ori mai mari faţă de un copil normal. Dar această viitorul aceştior copii ar putea fi mai bun dacă dacă ar beneficia de o diagnosticare precoce şi de tratament. ” spune Mircea Tiberiu.
Specialiştii afirmă că unul din domeniile majore ale vieţii copiilor diagnosticaţi cu ADHD afectat de această tulburare este performanţa şcolară. De aceea un rol important îl are intervenţia psihoeducaţională la şcoală. Îmbunătăţirea cunoştinţelor cadrelor didactice despre ADHD şi dezvoltarea unei bune colaborări ale acestora cu părinţii poate duce la creşterea performaţelor şcolare şi sociale ale copiilor.
Potrivit datelor statistice, 61,8% din totalul elevilor cu ADHD reuşesc să termine liceul, în timp ce, în rândul celor care nu au tulburări comportamentale, ponderea este de 98,7%. Numărul copiilor cu ADHD care termină o facultate este mult mai mic- doar 9,1 %, faţă de 68% în cazul persoanele care nu au probleme. Îngrijorător este şi procentul celor care consumă droguri sau tutun – aproape dublu la copiii cu ADHD, faţă de restul.
„Acceptă-mă, Înţelege-mă, Învaţă-mă!”
În acest context Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) şi Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog (CNSMLA) cu sprijinul companiei farmaceutice Lilly au realizat un parteneriat prin care se va facilita profesorilor accesul la informaţii despre ADHD. Astfel ei vor putea înţelege mai bine cauzele, manifestările şi modalităţilor de tratament ale acestei tulburări.
„Ei vor ştii cum să îi ajute pe copiii cu ADHD să se dezvolte normal şi să îşi găsească drumul în societate”, a declarat psihologul Domnica Petrovai.
Proiectul va avea loc în 14 centre de sănătate mintală din întreaga ţară, unde pe parcursul unui an se vor organiza întâlniri în care specialişti psihiatri şi psihologi vor oferi informaţii legate de ADHD cadrelor didactice şi consilierilor şcolari. În afară de Bucureşti, judeţele în care se vor desfăşura întâlniri pe tot parcursul anului sunt: Constanţa, Galaţi, Iaşi, Mureş, Braşov, Cluj, Timiş, Arad, Alba, Prahova, Argeş, Bacău, Dolj.
Scopul întâlnirilor este ca, în final, să se creeze un set de procedeuri de lucru, un mod unitar de a acţiona în cazul în care există suspiciunea prezenţei manifestărilor ADHD la copiii din clasă.
„Avem mare nevoie de creşterea nivelului de cunoaştere în legătură cu afecţiunea ADHD pentru că există date care arată că, nediagnosticată şi fără o consiliere sau un tratatament corespunzător, această afecţiune poartă riscul unor repercusiuni tardive asupra copilului, familiei şi societăţii. Compania Lilly susţine acest parteneriat care pune în prim-plan nevoia profesorilor de a înţelege şi de a acţiona astfel încât copiii cu ADHD să aibă şansa de a-şi dezvolta maximul de potenţial ca adolescenţi şi adulţi”, a spus dr. Daniel Popescu, director Relaţii Publice pentru Lilly România.
