Un calcul simplu arată că pe toată perioada postului se cheltuie mai mult de 1.000 de lei pentru mâncare. Un salam de soia costă 40 de lei kilogramul, iar laptele de soia ajunge şi la 12 lei cutia de un litru.
Luni a început postul Paştelui, cel mai lung şi mai sever dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Acesta ţine şase săptămâni, până pe 14 aprilie, cu o zi înainte de Paşte. Credincioşii se vor abţine de la carne, ouă, lapte, dacă sunt de rit ortodox. Sunt interzise şi fumatul, şi consumul de alcool.
Postul nu înseamnă doar rugăciune, ci şi profit pentru afacerişti. Pe rafturile magazinelor s-au înmulţit produsele specifice acestei perioade. Care nu sunt deloc ieftine. Salamul de soia costă 40 de lei kilogramul, o cutie cu pate vegetal face 10 lei, iar un şniţel vegetal ajunge şi la 1,5 lei bucata. Şi fructele şi legumele sunt destul de scumpe. Portocalele şi bananele costă 20 de lei kilogramul, castraveţii – 20 de lei, iar roşiile – 10 lei.
De pe masa unei persoane care vrea să ţină post nu trebui să lipsească, la micul dejun, cerealele (de ovăz sau de grâu), la prânz varza (frecată cu sare) ori un terci de mei, iar la cină laptele de soia, ceaiul sau cartofii.
O cutie de cereale mixate costă 7 lei (500 de grame), fulgii de ovăz 10 lei punga, iar o cutie cu ceai e în jur de 4 lei. Meiul poate fi găsit la preţuri între 8 şi 11 lei, un kilogram de ceapă e între 1,5 şi 2,5, iar varza este 1 leu kilogramul. Cartofii sunt 1 leu kilogramul, iar un litru de lapte de soia ajunge şi la 12 lei cutia. Un iaurt de post costă 2,5 lei 100 de grame. Alte produse de post bune de consumat în această perioadă mai sunt fasolea (6 lei/kg), pastele (4 lei/400 grame), grişul (6 lei/kg), măslinele (25 de lei/kg), spanacul congelat (2 lei/450 de grame), castanele (12 lei/kg) şi mierea (12-16 lei/kg).
În aceste condiţii, un calcul simplu arată că într-o zi, pentru hrană, o persoană care posteşte cheltuie între 30 şi 40 de lei, ceea ce înseamnă că pe tot parcursul postului va scoate din buzunare cel puţin 1.260 de lei.
Ce recomandă medicii
Aurelia Zugravu, medic nutriţionist, spune că şase săpămâni de post nu sunt o problemă pentru organism, în măsura în care nu se exagerează. Ea subliniază că persoanele care aleg să postească trebuie să fie foarte atente să nu ia în greutate. „Pentru că produsele nu sunt foarte săţioase, se mănâncă mult şi de aici apare pericolul îngrăşării”, spune Aurelia Zugravu. Ea recomandă consumul de fasole uscate, linte, mazăre, năut. „Acestea, asociate cu pâinea neagră, asigură consumatorului toţi nutrienţii necesari”, subliniază specialista. Pe masă ar mai putea fi puse nuci, fructe, alune, fistic.
Postul, asigură Aurelia Zugravu, poate fi ţinut şi de copii (cei de peste cinci ani), cât şi de femeile însărcinate, fără niciun fel de probleme.
Revizie tehnică a personalităţii
Postul este atât un exerciţiu de înfrânare a poftelor, de întărire a voinţei, dar şi o faptă de cinstire a lui Dumnezeu. Postul, spune preotul paroh Daniel Roşu, de la Biserica „Sfânta Treime” Dudeşti din Capitală, poate fi considerat o revizie tehnică a personalităţii umane. Pentru că postul nu înseamnă doar abţinerea de la a consuma produse „de dulce”, ci presupune şi o schimbare de atitudine. „Este util să renunţăm şi la atitudini psihologice şi sociale care ne fac rău. Să ne deschidem inima, să fim mai iertători. Să nu mai cultivăm egoismul, mândria şi slava deşartă. Să încercăm să obţinem un echilibru spiritual şi să ne ferim de gândurile rele”, spune preotul paroh Daniel Roşu.
În post credincioşii nu pot organiza nunţi. În acest interval, Biserica dezleagă de la post numai de Buna Vestire (25 martie) şi în Duminica Floriilor (8 aprilie), când se mănâncă peşte.
Catolicii sărbătoresc Paştele cu o săptămână mai devreme decât ortodocşii, adică pe 8 aprilie.
