Descoperire istorică pe raza localității Bujoreni. 178 de tetra drahme din argint pur și o monedă mai specială, cu chipul și semnătura lui Alexandru Macedon, cunoscut ca și Alexandru cel Mare, regele Macedoniei, au fost găsite luni, la 6 km de primăria din comuna Bujoreni.
Descoperirea a fost făcută de un bărbat de 40 de ani care a dorit să-și păstreze anonimatul, în timp ce se plimba cu soția sa pe dealurile din proximitatea localității. Acesta avea un dector de metal când a aparatul i-a indicat tezaurul.
Claudiu Tulugea, directorul Muzeului Județean Vâlcea, a declarat pentru România Liberă că descoperirea este mai importantă decât tezaurul de la Golești, a cărei vechime nu este decât de 600 de ani.
„Chiar dacă la Golești s-a găsit o cantitate enormă de monede (55 de kg de monene din timpul sultanului Munrad al-II-lea), ca și vechime ele nu impresionează. În schimb, calitatea acestei descoperiri este dată de vechimea monedelor, care au între 2100 și 2300 de ani, dar și datorită contextului istoric. Cele 178 de tetra drahme geto-dacice sunt imitații perfecte după tetra drahmele macedonene din perioada lui Filip Macedoneanul, tatăl lui Alexandru Macedon. Asta înseamnă că le plasează undeva între secolele III și II î.e.n. În plus, cea de 179 monedă este gravată cu chipul lui Alexandru Macedon”, ne-a declarat directorul instituției.
Momentan nu s-a făcut o expertiză și o evaluare, dar, din punct de vedere numismatic, monedele încadrează în curentul Prundu-Jiblea. Descoperirea are în jur de 2 KG de argint pur. Fiecare monedă are în jur de 12 grame și un diametru de 3 cm.
Monedele au fost descoperite între mai multe rămășite dintr-un borcan ceramic geto-dacic.
„Monedele erau acoperite de o bucată dintr-un vas ceramic. Nu există sit arheologic în zonă, practic vorbim de o descoperire izolată.”, a explicat Claudiu Tulugea.
După evaluarea tezaurului, bărbatul care a făcut descoperirea va primi 30% din valoarea reală a comorii.
Alexandru cel Mare a trăit în perioada 356 – 323 și condus cel mai mare imperiu pe care l-a avut omenirea vreodată. Mai multe despre povestea domnitorului în materialul video de mai jos.
</p>
