Craterul Gale de pe planeta Marte a adăpostit un lac în urmă cu miliarde de ani, ceea ce reprezintă o dovadă clară a faptului că planeta Marte a avut cândva un mediu umed propice vieţii microbiene, au anunţat, luni, cercetătorii care analizează datele trimise de robotul Curiosity.
Noile descoperiri combină date colectate în cei peste doi ani de când roverul Curiosity a ajuns pe suprafaţa lui Marte, în august 2012, în craterul Gale, care are un diametru de 154 de kilometri. Cercetătorii au descoperit straturi de roci care conţin sedimente transportate de apă, înclinate către centrul craterului, unde în prezent se află muntele Sharp, înalt de aproximativ 5.000 de metri. Acest lucru ar putea însemna că vârful muntos nu ar fi existat în urmă cu circa 3,5 miliarde de ani, când craterul era plin cu apă, potrivit experţilor care lucrează cu roverul Curiosity, informează Reuters, preluat de Mediafax.
"Descoperirea straturilor înclinate a fost… o surpriză", a declarat cercetătorul-şef John Grotzinger, de la California Institute of Technology din Pasadena. "Geologie sedimentară… este o metodă de vârf pentru a încerca să înţelegem Pământul. Când companiile petroliere colectează date seismice din mai multe regiuni, ele de fapt caută straturile înclinate… şi astfel obţii o geometrie care îţi spune unde sunt rocile pe care le cauţi", a adăugat Grotzinger.
La puţin timp după ce a ajuns pe Marte, roverul a descoperit că planeta a avut cândva ingredientele chimice şi condiţiile de mediu necesare susţinerii vieţii microbiene, îndeplinind astfel scopul primar al misiunii sale.
