Specialiştii de la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Științele Naturii (CMSN) Galați au descoperit două stele variabile în constelaţia Cassiopeia, datele fiind raportate la American Association of Variable Stars Observers (Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile), care le-a și inclus în baza internațională de date sub denumirile „Galati V8“ și „Galati V9“.
Cele două stele au fost descoperite după o serie de observaţii fotometrice din luna octombrie, cu telescopul principal al Observatorului, cu diametrul oglinzii principale de 400 mm. „Astrele descoperite sunt stele variabile de tip EW (W Ursae Majoris), numite şi binare în contact.
Este vorba de un sistem format din două stele care orbitează în jurul centrului comun de masă. Ele au suprafeţele în contact şi se deformează reciproc, având forme elipsoidale datorită atracţiei gravitaţionale şi rotaţiei rapide. În acelaşi timp, se eclipsează reciproc, ceea ce face să existe o variaţie a strălucirii sistemului binar.
Datele au fost raportate către American Association of Variable Stars Observers, unde au fost incluse în baza de date internaţională a stelelor variabile, confirmându-se astfel descoperirea acestor stele variabile, ele fiind denumite oficial Galaţi V8 şi Galaţi V9“, ne-a declarat Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic de la Galați.
Ar mai fi o performanță notabilă: faptul că la descoperirea celor două stele variabile a lucrat și un tânăr pasionat de astronomie, Andrei Marian Stoian, în vârstă numai 16 ani, care este membru al Astroclubului „Călin Popovici“. Adolescentul este unul dintre cei mai tineri descoperitori de stele variabile.
Observatorul din Galați: locul 8 în Europa, 40 în lume
Descoperirea celor două stele variabile nu e o premieră pentru astronomii gălăţeni – până acum au mai fost descoperite alte 5 stele și un asteroid. Sunt performanțele obținute în 11 ani de activitate. „Am reuşit să observăm, de-a lungul anilor, peste 1.100 de asteroizi apropiaţi Pământului şi comete. Chiar am contribuit la calculul orbitelor acestor corpuri cereşti. Am raportat în toţi aceşti ani peste 11.000 de poziţii de observaţie, fiind cel mai productiv Observator din istoria astronomiei româneşti. În 2013, pe baza productivităţii observaţionale în ce priveşte asteroizii şi cometele observate, am ocupat locul 8 în Europa şi locul 40 în lume, din cele peste 1.800 de observatoare“, a declarat Ovidiu Tercu. Performanța este că sistematic sunt organizate observații tematice pentru public, cele mai asaltate de gălățeni fiind „Perseidele“ din luna august.
Povestea de succes a astronomilor din Galaţi a început în 2005, când Ovidiu Tercu, muzeograf la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Științele Naturii, și alți pasionați din domeniu au înființat, pe lângă Complexul Muzeal, și Astroclubul „Călin Popovici“. Acesta poartă numele unui astronom gălăţean, academicianul Călin Popovici (1910-1977), care, în 1924, împreună cu fratele său şi câţiva prieteni au înfiinţat, la rândul lor, la Galaţi „Asociaţia Astronomilor Români“. Primul instrument de observare a fost o lunetă recondiționată, adusă de acasă.
Modernizarea Planetariului a fost realizată cu 503.000 euro, iar Observatorul de la Galați este singurul pentru public din România prevăzut cu acoperiş tractabil şi cu un telescop principal cu sistem optic Ritchey-Chretien cu diametrul de 400 mm, pus pe o montură ecuatorială ASA Direct Drive DDM 85. Din camera de control a telescopului, cu ajutorul unui calculator, se comandă montura telescopului, camera Mintron pentru video–astronomie şi camera CCD pentru observaţii şi astrofotografie.
Șapte stele poartă numele Galațiului
Primele două stele variabile au fost descoperite în septembrie 2013, de Ovidiu Tercu şi Alex Dumitriu, gălățean și membru în consiliul de administraţie al The Astronomical Society of Glasgow. Datele despre cele două stele din constelațiile Andromeda și Cassiopeia au fost transmise la American Association of Variable Stars Observers, care le-a inclus în baza de date sub denumirile „Galati V1“ și „Galati V2“. Erau primele stele care purtau numele Galațiului și se adăugau altei stele descoperite de un român.
Este vorba de steaua „Sanduleak -69° 202“, care a explodat sub forma supernovei „SN 1987A“, catalogată în SUA de astronomul american de origine română Nicholas Sanduleak. În 2015, tot la Galați, Vlad Tudor, doctorand în astrofizică la Curtin University din Australia, Alex Dumitriu și Ovidiu Tercu, au mai descoperit alte 3 stele variabile din constelaţiile Cassiopeia şi Cefeu, incluse în baza internațională de date sub numele „Galati V3“, „Galati V4“ şi „Galati V5“. În total, acum sunt 7 stele care poartă numele Galațiului.
Prima descoperire a unui asteroid dintr-un observator astronomic românesc este tot o realizare a astronomilor din Galați. Observațiile au fost efectuate în noaptea de 29 spre 30 octombrie 2013, la două luni de la descoperirea primelor stele variabile. „Asteroidul a fost descoperit pe teritoriul constelaţiei Taurul și a primit denumirea «2013 UX11». Au fost raportate primele coordonate cereşti către Minor Planet Center. Pentru o determinare a orbitei asteroidului, acesta a fost reobservat şi în alte două nopţi și, la cererea noastră, asteroidul a fost studiat și de un alt observator astronomic din Marea Britanie“, a precizat Ovidiu Tercu. Minor Planet Center a determinat că „2013 UX11“ este un asteroid din Centura Principală de Asteroizi, care se găseşte între orbitele planetelor Marte şi Jupiter. Perioada de rotaţie a asteroidului în jurul Soarelui este de 4,2 ani tereştri. A fost estimată şi dimen-siunea asteroidului, acesta având diametrul de 2-2,5 km.
Prima descoperire a unui asteroid dintr-un observator astronomic românesc este tot o realizare a astronomilor din Galați. Observațiile au fost efectuate în noaptea de 29 spre 30 octombrie 2013, la două luni de la descoperirea primelor stele variabile.
Am reuşit să observăm, de-a lungul anilor, peste 1.100 de asteroizi apropiaţi Pământului şi comete. Chiar am contribuit la calculul orbitelor acestor corpuri cereşti. Am raportat în toţi aceşti ani peste 11.000 de poziţii de observaţie, fiind cel mai productiv Observator din istoria astronomiei româneşti.“
