Gigantul american Netflix, o platformă specializată în distribuţia de conţinuturi video pe bază de abonament, și-a lansat, luni, serviciile în Franţa, Germania, Austria, Elveția, Belgia și Luxemburg. Intrarea companiei de SVOD (subscription video on demand – conținut video la cerere, pe bază de abonament) în încă cinci țări – platforma Netflix era prezentă deja în Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia și Olanda a generat îngrijorare în rândul concurenţilor locali, care vor fi nevoiţi să reacţioneze pentru a rezista pe piaţă, relatează AFP.
Netflix este lider mondial în acest sector și a depăşit 50 de milioane de abonaţi în lume, dintre care aproximativ trei sferturi – 36 milioane – sunt din Statele Unite. Netflix intenţionează să se lanseze şi în alte zone ale lumii, astfel încât „o treime dintre familiile din lumea întreagă să aibă acces la această platformă în următorii 5-10 ani”, potrivit patronului companiei, Reed Hastings. Gigantul american al streaming-ului, înfiinţat în 1997 prin închirierea de DVD-uri, a avansat progresiv pe continentul american şi, din 2012, în Europa.
În aşteptarea acestei lansări, începând din 15 septembrie, „toţi actorii europeni din domeniul SVOD vor avea de profitat de pe urma notorietăţii de care se bucură Netflix, pentru a-şi creşte oferta. Ei speră să obţină abonamente suplimentare” graţie acestui efect de proiecţie, consideră Pascal Lechevallier, fondator al What's Hot, companie specializată în servicii de consultanţă media.
În Germania, o piaţă majoră din Europa, cu cei 80 de milioane de locuitori, platforma Netflix este aşteptată cu nerăbdare. Snap, serviciul SVOD al postului TV cu plată Sky Deutschland, care există şi în Austria, şi-a scăzut abonamentul lunar de la 9,9 euro la 3,99 euro, adoptând astfel un tarif de două ori mai mic decât cel aşteptat pentru Netflix (7,99 euro).
Maxdome, o altă platformă SVOD, deţinută de grupul media ProSiebenSat.1, este prezentă în Austria şi Germania pe piaţa conţinuturilor video la cerere încă din 2006, pe care o domină – 44% cotă de piaţă, 60.000 de conţinuturi în catalog. La începutul lunii septembrie, în cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, patronul său, Andreas Heyden, a declarat: "Dacă eu cred că Netflix ne va spulbera? Nu ştiu ce se va întâmpla, dar suntem bine pregătiţi".
În Franţa, grupul Canal+, unul dintre giganţii din audiovizualul european, şi-a întărit şi modernizat oferta concurentă CanalPlay, care a cucerit deja 520.000 de abonaţi în trei ani. În contextul în care "bătălia" cu Canal+, principalul post TV cu plată din Franţa, promite să fie una foarte dură, Netflix va putea să se sprijine pe un precedent în Marea Britanie, unde a fost deja nevoit să înfrunte grupul britanic BSkyB.
`În Marea Britanie, Sky Movies, care este cel mai mare concurent al nostru, are un contract de exclusivitate cu şase dintre marile studiouri americane (…). Acest fapt ne-a împiedicat să ne dezvoltăm cu rapiditate în această ţară”, a dezvăluit, în august, Reed Hastings.
Netflix nu comunică numărul de abonaţi pe care îi are în fiecare ţară, dar, potrivit cabinetului Enders Analysis, pragul de 3 milioane de abonaţi plătitori a fost depăşit de curând în Marea Britanie.
Pentru a se dezvolta şi mai mult, mai ales în Europa, unde a înregistrat o cifră de afaceri de 295 milioane de euro în 2013 potrivit institutului de cercetări de piaţă GFK (9% din încasările totale), Netflix a adoptat strategia achiziţionării drepturilor de difuzare ale creaţiilor originale în ţările în care se instalează, fără să se uite la costuri.
„Adevărata dramă pentru acest continent constă în faptul că nu există o platformă europeană capabilă să ţină piept lui Netflix. Piaţa întreagă deplânge acest lucru”, a explicat Pascal Lechevallier, cu referire la Europa. În SUA, Netflix a revoluţionat, în 17 ani, de mai multe ori industria audiovizuală, ca şi raportul american dintre cinematografie şi televiziune. Platforma a „distrus” mai întâi magazinele tradiţionale de DVD-uri, prin „catalogul său uriaş şi simplu de utilizat”, a subliniat Robert Thompson, profesor la Universitatea Syracuse din statul american New York.
Abonaţii Netflix puteau într-adevăr să vizioneze un număr nelimitat de DVD-uri pe lună, livrate în cutia lor de scrisori, care erau apoi înapoiate într-un plic simplu roşu şi plătit anticipat. Paradoxal pentru o companie de Internet modernă, Netflix s-a sprijinit mai întâi „pe cea mai veche tehnologie posibilă: poşta!”, a ironizat Robert Thompson.
Compania, cu sediul general în Los Gatos, California, a dovedit astfel că era un „cameleon” capabil să se transforme în mare viteză şi a ştiut să profite de succesul obţinut de „streaming”. Concurentul său Hulu.com şi numeroase alte platforme ofereau deja acest tip de serviciu, însă grupul condus şi înfiinţat de Reed Hastings a oferit acest concept milioanelor sale de abonaţi, fapt care i-a permis să se exporte mult mai uşor pe plan internaţional, aşa cum este pe cale să o facă acum în Europa.
Însoţit de o altă „revoluţie”, aceea a dispozitivelor mobile, streaming-ul a marginalizat în acest fel, simultan, televizorul şi DVD-ul. Jeff Kagan, analist independent în domeniul tehnologiei media, spune că „Netflix permite consumatorilor să vizioneze programe unde vor şi când vor, nu în funcţie de un orar impus de posturile de televiziune”, a adăugat el.
Catalogul de streaming al grupului rămâne totuşi inferior catalogului său de DVD-uri, iar Netlix se află în concurenţă cu Hulu, magazinul online Amazaon şi gigantul internetului Google, care şi-au dezvoltat masiv oferta de conţinuturi digitale.
Netflix a adoptat o altă schimbare pentru a seduce un număr mai mare de abonaţi sau pentru a-i reţine pe cei care voiau să se aboneze la alte companii: a trecut la producţia de show-uri originale, acceptând pariul calităţii, călcând astfel pe urmele posturilor TV cu plată precum HBO şi Showtime.
Atunci când David Fincher, regizorul unor filme celebre precum „Fight Club”, „Seven” şi „The Social Network”, făcea turul posturilor de televiziune prin cablu, încercând să vândă proiectul unei adaptări americane a unui serial politic britanic („House of Cards”), Netflix a făcut un pariu îndrăzneţ şi a câştigat, producând nu doar un episod-pilot, nici măcar un sezon întreg, ci, în mod direct, două sezoane complete.
Ca bonus, serialul îl are ca protagonist pe un actor celebru, recompensat de două ori cu premiul Oscar: Kevin Spacey. „Au făcut acelaşi pariu în privinţa calităţii şi atunci când au angajat actriţe aproape necunoscute pentru «Orange Is The New Black»”, o comedie despre viaţa femeilor din închisoare, „iar cele două seriale sunt geniale”, a declarat Tom Nunan, profesor la UCLA School of Theater, Film and Television.
„Au înţeles că era suficient să aibă unul sau două programe pentru a câştiga abonaţi. Mulţi oameni s-au abonat la HBO prima dată pentru a urmări «Clanul Soprano» şi "Totul despre sex»”, a remarcat Robert Thompson.
Netflix a făcut o nouă inovaţie atunci când a pus direct la dispoziţia clienţilor săi nu un singur episod pe săptămână, aşa cum fac toate posturile de televiziune, ci un întreg sezon dintr-o dată. „Au permis spectatorilor să urmărească un întreg sezon nou dintr-o dată, într-un weekend”, fapt numit de americani „binge-watching” („vizionare compulsivă”), precizează Tom Nunan. Până în prezent, „binge-watching”-ul era rezervat doar programelor cu sezoane deja încheiate.
Potrivit experţilor, conţinuturile vor tranşa bătălia din industria audiovizualului: „Amazon, Google, Netflix şi chiar posturile tradiţionale precum NBC şi CBS încearcă să se diversifice în distribuţia de conţinuturi”, a declarat Robert Thompson.
