20 C
București
sâmbătă, 7 septembrie 2024
AcasăSpecialCe fac preoţii români pe Facebook

Ce fac preoţii români pe Facebook

Reţelele sociale, extrem de populare pe întregul mapamond, au primit luni binecuvântarea oficială a Suveranului Pontif, Papa Benedict al XVI-lea.

Şeful bisericii catolice apreciază potenţialul acestor instrumente online însă a atras atenţia că relaţiile virtuale de pe Internet, nu pot substitui contactul uman real.

„Este important să ne aducem aminte întotdeauna: contactele virtuale nu pot şi nu trebuie să înlocuiască relaţiile umane directe cu oameni de la toate nivelurile vieţilor noastre” a afirmat Benedict în mesajul său cu ocazia zilei mondiale dedicată comunicării de Biserica Catolică.

Romanialibera.ro a căutat să afle cum ţin pasul cu tehnologia reprezentanţii bisericii din România şi cum pot fi reţelele de socializare în slujba lui Dumnezeu.

Aşadar, mă loghez la contul de Facebook şi caut generic „preot”, fără să am o ţintă anume. Patru din primele cinci rezultate ale căutării îmi afişează profilele unor slujitori ai Domnului.

Cer prietenia câtorva, iar răspunsurile nu se lasă aşteptate prea mult: „Preot Eugen Tănăsescu ţi-a acceptat cererea de prietenie”, mă informează un mesaj venit în cutia poştală electronică.

Deschid pagina personală a preotului şi aflu că este din Constanţa. A terminat teologia în 2001 şi lucrează la Radio Dobrogea, fiind totodată director media al Arhiepiscopiei Tomisului. Adresa de e-mail este publică şi serveşte şi ca ID de messenger. Mă hotărăsc să-i trimit un mesaj, în speranţa să aflu cum îl ajută contul de Facebook.

Spre surprinderea mea, nu trece mult timp şi răspunsurile sunt în cutia de mesaje a serviciului de socializare.

„Tehnologia nu este nici bună, nici rea”

Pentru preotul Tănăsescu, Facebook, spre exemplu, poate fi folosit ca un mijloc pentru dialogul cu credincioşii: „chiar Hristos spune în Evangelie că suntem pescari de oameni’, prin urmare nu facem decât să lansăm năvodul, iar cei care doresc se lasă prinşi în mreaja discuţiei cu un preot”.

Potrivit informaţiilor de pe profil, năvodul preotului Tănăsescu a prins deja 573 de oameni. „În principiu, după cuvântul Evangheliei, dau accept tuturor celor care trimit cerere. Cunosc destui dintre ei, desigur că sunt şi persoane necunoscute în viaţa fizică, dar care poate la un moment dat ar dori să discute cu un preot.”, declară acesta pentru romanialibera.ro, mărturisind că a şi ajutat câţiva „prieteni” care aveau nevoie de ajutor.

„Contul a fost creat pentru a socializa, exact cum spune termenul, adică a purta un dialog cu cei ce doresc”, aflu de la preotul Eugen. În plus, cei interesaţi pot afla noutăţile în materie de producţie, preotul fiind realizatorul a două emisiuni la Radio Dobrogea.

Dar, cum sublinia şi Papa Benedict în mesajul său, abuzurile pot dăuna. „Importanţa instrumentului de comunicare este dată de infrastructură, şi de modul în care oamenii îl folosesc. Tehnologia nu este nici bună nici rea, ci doar poate fi folosită în scop bun sau rău (iar scopul este definit de morală).”, crede părintele.

„Folosirea excesivă a acestor reţele nu face decât să ţină omul captiv într-o lume în care doar comunică, însă nu acesta este scopul primar al vieţii. Comunicarea este doar un instrument şi nu un scop în sine.” Există şi alte pericole, constatate de preot: furtul de identitate, înşelăciunea, promovarea non-valorilor sau a celor cu impact negativ (mai nou, anumiţi indivizi folosesc în mod viclean conturi, în numele unor personalităţi importante, nici Patriarhul României nefiind iertat de astfel de întâmplări).

Sunt „prieten” deja cu trei preoţi internauţi.

Ce crede Patriarhia

Deşi cu câteva luni în urmă BOR a ezitat să îşi exprime clar poziţia cu referire la acest subiect, am încercat să vedem dacă putem obţine un punct de vedere după mesajul papei.

În timp ce redactam textul, am trimis o solicitare electronică pentru un punct de vedere referitor la relaţia Bisericii şi a credincioşilor cu diferitele instrumente moderne de socializare.

Părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, ne-a spus că nu avea cunoştinţă de mesajul Papei Benedict, dar acesta este împărtăşit, independent, şi de Biserica Română.

De altfel, însuşi părintele Stoica a abordat acest subiect, cu câteva săptămâni în urmă, într-un editorial pentru săptămânalul Lumina de Duminică editat de Patriarhie.

„În ultimii ani, sunt la „modă” aşa numitele reţele de socializare (de tip Facebook), ai căror administratori anunţă periodic „cote istorice” de membri şi accesări. Anul trecut a existat chiar o dezbatere media pe tema utilizării de către câţiva preoţi ortodocşi a reţelelor de socializare pentru pastoraţie şi misiune. Unii considerau benefică prezenţa preotului în spaţiul virtual, alţii, însă, o considerau total nepotrivită, pornind de la experienţa tristă a „parohiei virtuale” creată în Occident în urmă cu mai mulţi ani de un cleric dependent de Internet”, notează purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

În fond, cumpătarea este cea care contează, iar utilizatorii de Internet, nu trebuie să uite de viaţa reală, sau s-o pună în umbră.

„Ne informăm, ne relaxăm, ne plătim facturile, facem cumpărături (…). Totuşi, chiar dacă ne uşurează existenţa cotidiană, noi trebuie să conştientizăm permanent fapul că relaţia directă şi personală cu Dumnezeu, Biserica, preotul şi ceilalţi membri ai comunităţii nu poate fi substituită de nimeni şi de nimic.”, concluzionează preotul Stoica.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă