Relația dintre România și SUA pare să fi ajuns într-un punct critic, în urma dorinței PSD și ALDE de a modifica legile justiției. Departamentul de Stat al SUA a cerut Parlamentului României să respingă legile justiției care ”slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei”.
Președinții celor două Camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, au pus la îndoială obiectivitatea analizei și au decis continuarea dezbaterilor. Unele prevederi care sunt în atenția Parlamentului îl pot avantaja pe Dragnea personal.
”Statele Unite remarcă cu îngrijorare că Parlamentul României discută o legislaţie care ar putea submina lupta anticorupţie şi ar putea slăbi independenţa sistemului judiciar din România”, se arată într-o declaraţie de presă intitulată ”România – propuneri care afectează independenţa sistemului judiciar”, aparţinând lui Heather Nauert, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
Declaraţia consemnează că ”legislaţia, care a fost propusă iniţial de Ministerul Justiţiei, ameninţă progresele pe care România le-a făcut în ultimii ani pentru a construi instituţii judiciare puternice, protejate de interferenţa politică”. ”Cerem Parlamentului României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept şi pun în pericol lupta împotriva corupţiei”, se arată în finalul declaraţiei.
Vorbim despre unul dintre cele mai dure comunicate ale Departamentului de Stat, cel puțin la adresa unui stat aliat. Cum de s-a ajuns la acest mesaj dur? ”Comunicatul Departamentului de Stat al SUA nu ar trebui să surprindă pe nimeni la Bucureşti”, a afirmat ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, reamintind că Ambasada și-a exprimat preocuparea încă din luna august (când ministrul Justiției a prezentat proiectul de lege). Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu susține că americanii au epuizat toate canalele de comunicare cu autoritățile de la București. ”Din câte știu eu elemente din această poziție au fost transmise anterior pe diferite canale diplomatice autorităților române. Nimeni nu își poate permite să spună că a fost luat prin surprindere”, a afirmat Diaconescu.
Dragnea și Tăriceanu vorbesc în numele Parlamentului
Puși la zid, printr-o poziție dură a SUA, politicienii PSD și ALDE au încercat să contracareze lovitura de imagine. Preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, au dat publicităţii un comunicat în care susţin că Parlamentul României ”a luat act cu neplăcută surprindere” de comunicatul emis de către Departamentul de Stat. Invocarea instituției Legislativului s-a petrecut chiar dacă Parlamentul nu a avut nicio ședință pe această temă. Șefii celor două Camere menționează că ”deciziile şi voturile din Parlament se desfăşoară în numele suveranităţii poporului şi nu pot face obiectul niciunei forme de presiune”. Preşedinţii Camerelor subliniază că SUA trebuie să aibă încredere în Parlamentul României care dezbate în aceste zile legile justiţiei, pentru că este acelaşi Parlament care a aprobat alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, a decis participarea forţelor armate ale României în teatrele de operaţiuni din Afganistan şi Irak precum şi în cadrul cooperării în coaliţia anti-ISIS/DAESH, a adoptat legile privind achiziţionarea sistemului de apărare antirachetă Patriot.
”Exprimăm speranţa că declaraţia Departamentului de Stat al SUA a fost făcută cu bună credinţă, dar nu putem să nu remarcăm că ea nu pare să fie rezultatul unei analize echilibrate, obiective şi cuprinzătoare a faptelor, făcând mai degrabă ecou unor opinii vehiculate în spaţiul public românesc”, se afirmă în declarație. ”Natura şi forma Declaraţiei Departamentului de Stat al SUA sunt de neînţeles în contextul în care este greu de imaginat că în Statele Unite ar fi putut avea loc încălcările drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti la care asistăm frecvent în România”, susțin semnatarii.
Invocă abuzurile magistraților
Ei folosesc drept argumente presupuse derapaje ale magistraților sau angajaților serviciilor secrete din România. ”Este greu de crezut că în SUA un procuror şi-ar permite să prezinte în faţa instanţei de judecată interceptări măsluite sau să şantajeze judecătorul că îi va face dosar penal dacă nu ia o decizie în favoarea sa. Este greu de crezut că într-o democraţie consolidată, cum e cea a SUA, există protocoale de colaborare între serviciile de intelligence şi magistraţi. E probabil de neconceput în sistemul de justiţie american ca reprezentanţii serviciilor secrete să îşi extindă câmpul tactic până în sala de judecată şi să ofere opinii juridice magistraţilor, după care să urmărească dacă aceştia iau decizii în acord cu soluţiile sugerate”, se afirmă în comunicat. Ei susţin că toate aceste numeroase ”abuzuri” care au avut loc în România reprezintă motivul principal pentru iniţierea dezbaterilor privind reforma justiţiei.
Cum îl poate salva Comisia Iordache pe Dragnea
Dincolo de retorica privind independența Parlamentului de la București, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au intrat în vizorul procurorilor și au un interes direct în modificarea legilor justiției.
Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani cu suspendare în dosarul fraudării referendumului din 2012. El este urmărit penal și pentru abuz în serviciu. De asemenea, recent, DNA a anunțat că Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracțional organizat care a obținut ilegal contracte pentru Tel Drum, firma controlată de Liviu Dragnea. Dosarul a fost deschis pe baza unei cercetări a Oficiului European Antifraudă (OLAF). Problema președintelui PSD este că legislația din România prevede că poți face închisoare cu suspendare doar dacă ești condamnat la mai puțin de trei ani de zile. Orice pedeapsă decisă în unul dintre cele două dosare nefinalizate, cumulată cu pedeapsa inițială (pedeapsa cea mai mare se cumulează cu o treime din pedeapsa cea mai mică), poate duce la încarcerarea liderului PSD.
În perioada următoare, Comisia specială condusă de Florin Iordache (PSD) va discuta și modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură penală, pentru punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale (CCR). Unul din subiectele cel mai importante este cel legat definirea abuzului în serviciu. Așa cum menționam, președintele PSD, Liviu Dragnea, este urmărit penal pentru o astfel de infracțiune, prejudiciul fiind de 108.000 de lei. Florin Iordache a avansat un prag de 19.000 de lei pentru această infracțiune, încercând să transmită că parlamentarii PSD nu lucrează în interesul lui Liviu Dragnea. Pe de altă parte, procurorul Constantin Sima, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei în mandatul lui Florin Iordache, transformat în reprezentant al ”mediului academic” propune un prag valoric al abuzului în serviciu de 200.000 de lei.
Scenariile PSD
Ultima variantă discutată în PSD este să se introducă un prag mai mic dar să se schimbe definiția abuzului în serviciu. Aleşii ar vrea să modifice legea astfel încât dacă nu există dare sau luare de mită să nu existe nici încălcare a legii. Un alt scenariu ar fi ca abuzul în serviciu să fie condiționat de producerea unor consecințe deosebit de grave. Existența acestor discuții a fost recunoscută chiar de șeful senatorilor PSD, Șerban Nicolae . Acesta a apreciat că ar fi nevoie de o definiţie mai clară a abuzului în serviciu, astfel încât societatea să fie în cunoştinţă de cauză şi să nu confunde această infracţiune cu cea de corupţie. În ianuarie, pe vremea când era ministru al Justiției, Iordache a elaborat ordonanța 13, pe baza căreia abuzul în serviciu era dezincriminat, dacă prejudiciul era mai mic de 200.000 de lei. În urma manifestațiilor de stradă, ordonanța 13 a fost anulată prin ordonanța 14.
La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu este trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă în dosarul retrocedării unor suprafețe de teren din Băneasa și Snagov.
Modificări controversate
O primă dovadă că PSD a decis să ignore mesajul SUA a fost faptul că ieri PSD și ALDE au continuat dezbaterile din Comisia specială, respingând propunerea PNL și USR de a suspenda discuțiile. Dezbaterile din Comisia specială au început miercurea trecută și, în prima săptămână, au fost adoptate, deja, mai multe prevederi controversate, putând fi identificate câteva direcții principale de acțiune.
*Procurorii, controlați de ministrul Justiției. Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei, au decis parlamentarii, preluând un articol din Constituție. Însă, articolul a înlocuit cu totul articolul din legea 303/2004 potrivit căruia ”procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii”. Practic, a fost eliminată garanția de independență pentru procurori, sub masca unei corelări cu textul constituțional.
*Atribuții prezidențiale amputate. Președintele României nu va mai putea refuza numirea în magistratură a judecătorilor și procurorilor simpli. Adoptarea acestui articol încalcă o decizie a CCR (375/2005) potrivit căreia anularea unei astfel de prevederi ar anula prerogativele constituționale ale președintelui de a numi judecătorii inamovibili.
În ciuda acestei controverse, Comisia specială a decis și că șeful statului nu mai poate refuza, nici măcar o singură dată, propunerile venite din partea CSM pentru şefia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Legea actuală îi oferea lui Klaus Iohannis posibilitatea să refuze motivat propunerile venite de la CSM pentru funcţiile de preşedinte şi de vicepreşedinte ai Curţii Supreme. Practic, şeful statului va fi obligat să-i numească în funcţiile-cheie din Justiţie pe judecătorii propuşi de CSM.
*Magistrații penali vor împărți dreptatea. Comisia a modificat regulile care vizează standardele de integritate ale magistraților. Suspendarea judecătorilor și procurorilor trimiși în judecată va fi posibilă doar în funcție de hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a decis comisia dominată de PSD, ALDE și UDMR. Legea în vigoare (303/2004) prevede că judecătorii și procurorii sunt suspendați automat.
