Situație incredibilă în Maramureș: Autoritățile au cheltuit 4,5 milioane de euro pentru restaurarea a 16 biserici din patrimoniul UNESCO, dar au uitat să tragă curent electric în două lăcașuri de cult

de Claudiu Padurean , 17 martie 2017 - stire actualizata la ora 08:16, 17 martie 2017
Situație incredibilă în Maramureș: Autoritățile au cheltuit 4,5 milioane de euro pentru restaurarea a 16 biserici din patrimoniul UNESCO, dar au uitat să tragă curent electric în două lăcașuri de cult

Singurele biserici de lemn neelectrificate din lume înscrise pe lista UNESCO se află în Maramureș. Mai exact, este vorba de biserica din Ieud-Deal și cea din Bârsana-Jbâr. Și aceasta deși, potrivit bloggerului Teofil Ivanciuc, autoritățile maramureșene au cheltuit 4,5 milioane de euro, sumă obținută de la Uniunea Europeană prin intermediul unui proiect finanțat prin Programul Operațional Regional, pentru a pune în valoare 16 din cele 90 de biserici istorice de lemn din Maramureș.

„Proiectul a avut ca scop chiar «punerea în valoare» a 16 biserici vechi de lemn, din cele 90 aflate pe cuprinsul judeţului Maramureş, şapte dintre ele fiind în Patrimoniu Mondial UNESCO“, a scris Teofil Ivanciuc.

Printre obiectivele specifice ale proiectului s-au aflat: reabilitarea drumurilor de acces (binevenită), realizarea de împrejmuiri (aşa a fost distrus cel mai frumos gard cu pietre de mormânt încastrate, cel de la Ieud-Deal), parcări şi alei de acces (cu pietre mişcătoare puse direct peste nisip sau cu exces de beton)‚ construirea unor puncte de informare turistică (cu aer tradiţional, dar supradimensionate şi uneori amplasate prost – la bisericile Sat Şugatag sau Ieud-Vale) sau „realizarea iluminatului stradal, arhitectural şi de punere în valoare a obiectivelor“.

Numai că, această realizare a lăsat tot fără curent electric bisericile de la Bârsana-Jbâr şi Ieud-Deal (ambele monumente UNESCO), Călineşti-Căeni şi Bogdan Vodă, deci un sfert dintre bisericile prinse în proiect, respectiv tot un sfert din cele opt biserici de lemn patrimoniu UNESCO.  Totodată, numitele biserici maramureşene au rămas singurele monumente UNESCO din România aflate în picioare neelectrificate, dar şi singurele biserici de Patrimoniu Mondial din lume fără curent electric.

Cine e vinovat

Autoritățile din Maramureș spun că de vină ar fi fost proiectantul, SC Aedilis Proiect SRL. Mai mult, managerul de proiect din cadrul Consiliului Județean Maramureș, Claudia Maria Breban, a precizat că “realizarea branșamentelor la rețeaua electrică reprezintă o categorie de lucrări care exced proiectului realizat“. Cu toate acestea, experții în Cultură cred că beneficiarul proiectului, Consiliul Județean Maramureș, ar fi trebuit să ia măsurile necesare pentru ca și racordarea la rețeaua electrică să fie inclusă în proiect sau, în eventualitatea unei erori, să fi finanțat din fondurile județului astfel de lucrări. Mai mult, specialiștii Direcției Județene de Cultură din Maramureș au formulat și alte critici la adresa proiectului, precum lipsa unor paratrăznete eficiente.

Două perle arhitecturale

Bisericile de lemn din Maramureș sunt expresia sintezei culturale greco-catolice din această regiune, ca, de altfel, și Cimitirul Vesel de la Săpânța. Biserica de lemn din Ieud-Deal este o capodoperă în sine. Biserica este cel mai reprezentativ exemplu al valorii picturii lui Alexandru Ponehalschi. Biserica a fost ctitorită de nobilii din familia nobiliară Balea. 

Biserica greco-catolică din Ieud are în exterior un aspect auster, care este mult atenuat în interior de rafinata sculptură a consolelor, precum și de culorile vii ale picturii murale. Încă din anul 1900, Ioan Mihalyi de Apșa includea acest lăcaș de cult din Ieud printre cele mai frumoase biserici din Maramureș.

Vicarul greco-catolic al Maramureșului, Tit Bud, data această biserică din anul 1364, în baza unei inscripții descoperită pe o grindă a bisericii. Istoricul Radu Popa crede că biserica a fost ridicată după invazia tătară din 1717, iar savantul Marius Porumb este de părere că biserica ar fi fost refăcută după invazia tătară, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi. Cercetătorul islandez Olafur Eggertsson a datat biserica, prin metoda dendrocronologică, în al doilea deceniu al secolului al XVII-lea.

Biserica de la Bârsana a fost ridicată în anul 1711, cu hramul “Intrarea Maicii Domnului în biserică“. Inițial, ea a servit drept lăcaș de cult pentru un complex monahal ridicat în zona cunoscută sub numele de Părul Călugărului. Ctitorul a fost nobilul Ioan Ștefanca și fiii săi, care au dorit în acest fel să mulțumească Creatorului pentru că au fost feriți de consecințele marii epidemii de ciumă din 1710, potrivit UNESCOinRomania.ro.  

Comentarii

  • escobar

    17 martie 2017 9:26

    poate ca "frica" de un eventual incendiu i-a determinat pe proiectanti sa "evite alimentarea cu energie electrica"....in Romania,DUPA incendiu cauza in 90 este "un scurtcircuit"....fiind construite din material combustibil,poate ca e mai bine asa....se poate remedia "situatia" prin alimentarea la un sistem "FOTOVOLTAIC" care ar putea fi finantat de la MinMediului sau din fonduri europene si care e MULT mai SIGUR la incendiu....o alta ipoteza ar fi ca s-ar fi evitat "problemele de receptionare a lucrarilor" pe care le-ar fi putut "ridica" instalatia electrica=ISU-spatii aglomerate6cai de evacuare existente care NU mai pot fi "extinse"....."NEADUCAND MODIFICARI" rama pe "VECHEA AUTORIZARE" ca s-a vazut la stadionul national ca ISU e de "nezdruncinat" chiar daca in Germania acelasi tip de acoperis E VALABIL.....la noi e "stiinta si tehnica" cat cuprinde,NIMENI nu-si asuma nici o raspundere!!!

    raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.