Personalităţile care se leapădă de Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului

de Sidonia Bogdan , 27 martie 2013

Cercetători de prestigiu din mediul academic internaţional solicită ca numele lor să nu mai fie asociate cu Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului ca protest faţă de modul în care acesta este condus acum. Una dintre acuzaţii se referă la afectarea autonomiei unei reviste editate de institut.

Opt cercetători, angajaţi şi foşti angajaţi ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), au cerut demisia directorului Andrei Muraru, nemulţumiţi de modul în care acesta conduce instituţia. Contestarii susţin că activitatea institutului  s-a deteriorat. „Atmosfera este total îngheţată, psihotică. Comitetul director nu s-a mai întrunit din mai 2012, Consiliu Ştiinţific nu mai există, iar Muraru se foloseşte în continuare, pe site-ul instituţiei, de numele unor profesori prestigioşi din străinătate care şi- au dat demisia din boardul ştiinţific”, a declarat pentru Rl, Corina Doboş. „În timpul lui Vladimir Tismăneanu, caracteristica principală a modului de management era dialogul instituţional şi nu politica pumnului în masă, a abuzurilor şi presiunilor psihice abordate de domnul Andrei Muraru şi acoliţii săi. Cei mai mulţi dintre membri au demisionat în semn de protest faţă de politica domnului Muraru, au reacţionat faţă de folosirea abuzivă a numelor lor de către actualul preşedinte executiv”, adaugă şi cercetătorul Dumitru Lăcătuşu.

Kramer: „Vă cer să scoateţi numele meu de pe site-ul IICCMER”

Un renumit profesor de la Harvard, Mark Kramer, a trimis un mail instituţiei prin care cere expres să îi fie scos numele de pe site. „Mi-am dat demisia din Consiliul Ştiinţific în mai anul trecut, dar numele meu încă mai apare pe site-ul instituţiei. De altfel, aproape toţi membrii au demisionat, iar ei încă mai apar ca făcând parte din Consiliu Ştiinţific. Vă cer să eliminaţi imediat numele meu de pe site”, scrie profesorul Mark Kramer, de la Universitatea Harvard. Acesta este nemulţumit, printre altele, că Andrei Muraru a înlăturat-o Raluca Grosescu, una dintre cercetătoare, din poziţia de coordonator al revistei „History of Communism in Europe” deşi aceasta era calificată pentru tema revistei.

 „Sunt profund deranjat că numele acelor membri încă mai figurează în Consiliul Ştiinţific”, a precizat într-un mail trimis IICCMER şi Denis Deletant, profesor de studii româneşti la School of Slavonic and East European Studies, University of London.

  Muraru: „Totul e o diversiune, pusă la cale de Tismăneanu”

Deşi problema ar putea fi rezolvată simplu, fără a deveni subiect de presă, directorul IICCMER, Andrei Muraru, susţine că fişa postului nu îi permite să corecteze informaţiile de pe site, decât după ce obţine o aprobare din partea premierului Victor Ponta. „Eu, ca instituţie, nu pot să scot acele nume. Potrivit hotărârii de guvern, acele personalităţi sunt numite şi revocate din funcţie de către premier, la propunerea preşedintelui Consiliului Ştiinţific. Aceşti distinşi domni împreună cu domnul Tismăneanu cunosc procedura, ştiu ce trebuie să facă. Totul este o diversiune coordonată de Tismăneanu, el este cel care le-a cerut acestor profesori să demisioneze, fiindcă tabăra politică din care face parte Tismăneanu a pierdut alegerile şi el nu mai poate conduce institutul ca pe o feudă personală”, a declarat pentru Rl Andrei Muraru.

Contactat, Vladimir Tismăneanu a replicat că acuzaţiile lui Muraru sunt  invenţii şi calomnii. „Demisia membrilor Consiliului Ştiinţific  de a demisiona nu a fost rezultatul intervenţiilor mele. Domnii Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Bogdan Murgescu şi Levente Salat citesc româneşte, nu au nevoie să-i informez eu despre ce se întâmplă. La fel, profesoarele Maria Bucur şi Lavinia Stan din Statele Unite şi  Canada. Dl Mark Kramer, de la Harvard, citeşte româneşte, a urmărit atent discuţiile despre destinul IICCMER. Dl Kramer i-a scris în repetate rânduri d-lui Muraru, dar nu a primit niciun răspuns”, a precizat Tismăneanu.

Zamfirescu: „Fără consiliu, eu nu reprezint nimic”

Deşi vechiul consiliu a fost desfiinţat anul trecut, când premierul Victor Ponta l-a demis pe Vladimir Tismăneanu din funcţia de preşedinte al Consiliului Ştiinţific al institutului, nici până în ziua de azi nu a fost format un nou for ştiinţific. Actualul preşedinte, Dinu Zamfirescu, a precizat pentru Rl că el i-a trimis lui Andrei Muraru o listă cu numele noilor membri, numai că acea propunere este încă în interiorul institutului, nu a plecat la Guvern. „Eu am propus 14 persoane care să facă parte din Consiliul Ştiinţific, cele  care vor aproba în viitor proiectele de cercetare. Printre ele se numără Adrian Cioroianu, Zoe Petre, Andrei Pippidi, Liviu Antonesei, Matei Cazacu, Cristian Pârvulescu. Din informaţiile mele, această listă nu a plecat la Guvern, iar eu, fără acest consiliu, nu reprezint nimic în cadrul IICCMER”, a menţionat Dinu Zamfirescu.

Directorul institutului a confirmat pentru Rl că propunerea colegului său nu a fost trimisă încă spre aprobare la premier.

O revistă şi 13 demisii

O altă nemulţumire a cercetătorilor este legată de modul în care este coordonată revista „History of Communism in Europe”, revistă care a fost înfiinţată în anul 2010 şi care se adresează mediului ştiinţific internaţional. Invocând „abuzuri ale conducerii executive în politica editorială”, patru cercetători (Marius Stan, Corina Doboş, Raluca Grosescu, Bogdan Iacob) şi-au prezentat demisia, iar odată cu gestul lor alţi nouă membri din Advisory Board (Mark Kramer, Jean-Charles Szurek, Istvan Rev, Domnique Colas, Florian Bieber etc) şi-a trimis demisiile prin mail. Aceştia au protestat din cauza modului în care Andrei Muraru  a încercat să o înlăture pe cercetătoarea Raluca Grosescu, care urma să coordoneze un număr al revistei pe tema „Transitional Justice and Civil Society After Dictatorship”, cu Adelina Ţinţariu, o cercetătoare care „nu a publicat niciun articol pe această temă”. „Revista este distrusă, este o etichetă goală. Ar fi fost normal ca Raluca Grosescu să coordoneze acest număr, ea era calificată pe temă. Ideea i-a aparţinut şi anunţul prezentat pe diverse grupuri academice. Grosescu este co-autoarea unei cărţi şi autoarea a numeroase articole pe această temă, publicate în ţară şi în străinătate. În mod inexplicabil, Muraru ne-a anunţat că Grosescu nu este persoana potrivită pentru coordonarea revistei, urmând să fie înlocuită de altcineva”, a explicat Corina Doboş, unul dintre demisionari.

Întrebat de ce a înlăturat-o pe Raluca Grosescu, directorul IICCMER a declarat că i-a reproşat acesteia că a anunţat tema în mediul academic din străinătate fără să fi avut în prealabil acordul instituţiei. „Nu poţi să te pui coordonator de număr, fără  acordul instituţiei. Ceea ce se întâmplă la institut este o luptă politică. Ea şi Marius Stan au fost numiţi de Vladimir Tismăneanu şi încă sunt în contact cu el, care încearcă să facă dezordine în institut. Toată lumea trebuie să înţeleagă că IICCMER nu mai este feuda unui domn care locuieşte peste ocean”, a declarat Adrian Muraru. Aceasta a ţinut să precizeze că Raluca Grosescu a fost audiată de DNA într-un dosar instrument de parchet la sesizarea Corpului de Control al Premierului. Până la publicarea articolului, Grosescu nu a putut fi contactată pentru a comenta acuzaţiile care i se aduc.

Dumitru Lăcătuşu: „Rolul lui Muraru este unul administrativ, nu ştiinţific”

Cercetătorul  Dumitru Lăcătuşu susţine că mai sunt şi alte lucruri care împiedică activitatea institutului. Aceasta susţine că nu au fost elaborate nici până acum o strategie instituţională pe termen mediu şi lung şi un plan de investigaţii speciale. “De când a fost numit preşedinte executiv, domnul Andrei Muraru a transformat institutul într-un fief personal de recompensare a clienţilor săi. Spre exemplu: domnul Andrei Muraru a numit în funcţia de secretar executiv un om total nepregătit profesional, domnul Dan Mihai Ţâlnaru, actor de profesie. Singura „realizare” a domnului Ţâlnaru constă în faptul este vecin cu domnul Muraru”, a acuzat Dumitru Lăcătuşu. Aceasta menţionează că  Muraru şi-a depăşit prerogativele conferite de Hotărârea nr. 1372 din 2009, care precizează  că rolul preşedintelui executiv este unul exclusiv administrativ, iar activitatea ştiinţifică este responsabilitatea Consiliului Ştiinţific. „Trebuie subliniat că rolul preşedintelui executiv este unul pur administrativ şi nu ştiinţific”, a conchis cercetătorul.

Vladmiri Tismăneanu: Niciodată nu am sugerat cuiva să-şi dea demisia.

Vladimir Tismăneanu a trimis redacţiei o reacţie la acuzaţiile lui Andrei Muraru. Prezentăm integral răspunsul acestuia.

„Ceea ce afirma dl Andrei Muraru este o invenţie şi o calomnie, un exerciţiu lamentabil de auto-victimizare. Nu am avut niciun rol în decizia Consiliului Consultativ al revistei "History of Communism in Europe" de a demisiona. Nu am condus IICCMER ca pe o "feudă".

Dimpotrivă, am colaborat cât se poate de decent şi productiv cu conducerea executivă. Am susţinut toate cererile cercetătorilor de a participa la activităţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Dl Muraru poate depune mărturie în acest sens. Am oferit întreaga mea expertiză, dobândită în peste trei decenii de activitate intelectuală în Vest, pentru a fortifica demersul ştiinţific al IICCMER. Am scris numeroase scrisori de recomandare, inclusiv pentru doamna Adelina Ţintariu, actuala membră în echipa de conducere a IICCMER.

Demisia membrilor Consiliului Ştiinţific al IICCMER de a demisiona nu a fost rezultatul intervenţiilor mele. Să dau câteva exemple: domnii Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Bogdan Murgescu şi Levente Salat citesc româneşte, nu au nevoie să-i informez eu despre ce se întâmplă. La fel, profesoarele Maria Bucur şi Lavinia Stan din Statele Unite şi din Canada. Dl Mark Kramer, de la Harvard, citeşte româneşte, a urmărit atent discuţiile despre destinul IICCMER. Dl Kramer i-a scris

în repetate rânduri d-lui Muraru, dar nu a primit niciun răspuns.

Dl Muraru, din clipa când a fost numit preşedinte executiv, a dus o campanie sistematică de eliminare a numelui meu din orice acţiuni ale IICCMER. Pot documenta pertinent acest lucru. N-am protestat public şi regret acest lucru.

Niciodată nu am sugerat cuiva să-şi dea demisia. Cum aş putea face acest lucru ţinând cont de precara situtaţie din ţară şi de riscul de a rămâne şomer? Cred în norme şi proceduri, susţin dialogul şi conlucrarea. Dar nu pot susţine arbitrariul, abuzurile, incompetenţa, diletantismul, lăutarismul şi samavolnicia. În plus, faptul că dl Muraru crede că eu aş putea determina asemenea proteste probează

dispreţul său pentru autonomia de gândire şi acţiune a colegilor din IICCMER. Ei nu sunt marionete, eu nu sunt un păpuşar.

Nu există absolut nicio legătură între actuala discuţie despre IICCMER şi politica din România ori din altă parte. Domnului Muraru i se reproşează lucruri precise legate de dezastruosul management al IICCMER, de absenţa unei viziuni pe lungă perspectivă, de jignirea cercetătorilor, de abuzuri în serviciu. Este absurd şi

contraproductiv să legăm aceste lucruri de chestiuni politice. Eu unul nu o voi face. Problema d-lui Andrei Muraru nu este una politică, ci umană, psihologică şi profesională. Este de neconceput ca după numeroase cereri ale membrilor Consiliului Ştiinţific care au demisionat, numele lor continuă să fie afişate pe site-ul IICCMER. Avem de-a face cu o uzurpare, cu o falsă reprezentare şi cu o încălcare a normelor internaţionale. Care este forul ştiinţific care girează actualul IICCMER? După ştiinţa mea, niciunul, ceea ce este extrem de grav”.

Comentarii

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design