Avocaţii au explicat pentru România liberă că un asemenea proces durează ani de zile, iar lista celor ce pot fi vinovaţi este mai lungă.
Focul ce a mistuit lemnul din care a fost construită mansarda blocului din cartierul bucureștean Titan, care a ars în întregime săptămâna trecută, a distrus viaţa mai multor familii, care se văd acum nevoite să o ia de la zero.
„Din apartament au mai rămas foarte puţine lucruri. Mobilierul şi electrocasnicele au fost distruse de jetul de apă, iar dormitorul a ars complet. Aseară am reuşit să-mi găsesc unde să stau cu chirie. Am înţeles că cei de la ISU nu vor mai da aprobare să se construiască mansarda din lemn. Iar cu dezvoltatorul nu am mai putut vorbi. Nu mai răspunde nimeni la telefon”, ne-a spus Ştefania Mitricioiu, unul dintre proprietarii care și-a pierdut casa în incendiu. Aceasta susţine că Asociaţia de proprietari vrea să dea în judecată constructorul mansardelor.
Citește și: Incendiul din Titan, focul care arde fără autorizație
„Noi cei de la mansardă care am fost cei mai afectaţi vrem să contactăm un cabinet de avocatură. Deocamdată însă suntem pe drumuri, suntem chemaţi ba la poliţie, ba la asistenţa socială cu diverse acte, să dăm declaraţii. Ni s-a spus că o să ne dea 1000 de lei /lună pentru chirie şi cei neasiguraţi vom beneficia de un ajutor de 10.000 de lei de la primărie”, a explicat Ştefania Mitricioiu pentru România liberă. Administratorul Mihaiela Tănăsoiu a confirmat că Asociaţia ce proprietari va încerca să recupereze pagubele. „Vom da în judecată dezvoltatorul după ce se termină toate investigaţiile poliţiei şi expertizele respective. Un sfert dintre proprietari nu sunt asiguraţi. Nu avem electricitate, nu avem gaz, nu avem racordurile făcute. Pocnesc coloanele. Am găsit firmele autorizate care să remedieze aceste probleme, dar nu avem banii necesari”, a povestit Mihaiela Tănăsoiu. Aceasta susţine că riscul de a sări în aer a fost foarte mare fiindcă trei sferturi din locatarii blocului au butelii, iar în imobil sunt în total circa 200 de garsoniere.
Ce spun avocaţii şi asiguratorii
În ziua izbucnirii incendiului, Adrian Marin, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Bucureşti a declarat pentru România liberă că la momentul recepţiei lucrărilor de supraeatajare şi mansardare a blocului respectiv, în 2012, nu exista prevederea legală care să oblige dezvoltatorul să obţină documente privind respectarea normelor împotriva incendiilor. Însă avocatele Ramona Andrițoiu şi Andrada Popescu, de la cabinetul Piperea şi Asociaţii, îl contrazic pe Adrian Marin, arătând că, în conformitate cu legislaţia în vigoare la acea vreme, Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă era răspunzător pentru eliberarea avizelor/autorizaţiilor.
Acestea explică celor ce au rămas fără locuinţă cu cine ar urma să se judece, în funcţie de rezultatele expertizelor, şi ce daune pot cere: „În situația în care se va stabili că incendiul nu a fost un simplu accident, ci s-a datorat unor vicii ale construcției, persoanele prejudiciate vor putea acționa în instanță constructorul, dar și proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanții şi furnizorii de materiale şi produse pentru construcții, executantul, responsabilul tehnic cu execuția atestat, dirigintele de specialitate şi expertul tehnic atestat. Proprietarii locuinţelor distruse nu sunt obligaţi să aștepte soluția anchetei în curs, ci vor putea acționa în instanță persoanele responsabile pentru recuperarea prejudiciului suferit. În plus, persoanele prejudiciate pot obține despăgubiri și de la vânzător, dacă acesta nu coincide cu constructorul. În cadrul unui litigiu promovat împotriva vânzătorului, persoanele prejudiciate vor putea obține după caz: înlăturarea viciilor de către vânzător pe cheltuiala sa, înlocuirea bunului vândut cu un bun de același fel, însă lipsit de vicii, reducerea corespunzătoare a prețului sau rezoluțiunea vânzării. Iar dacă se va putea dovedi că vânzătorul cunoștea viciile bunului vândut, acesta va putea fi obligat și la plata de daune – interese”. (Vezi documentul atașat la articol)
La rândul său, avocata Anamaria Stan, preşedintele Asociaţiei de consiliere a clienţilor bancari şi a asiguraţilor din România (ACCBAR), arată că: „Este important ca cel care a realizat construcţia, împreună cu dirigintele de şantier şi cu arhitectul să fi respectat proiectul şi toate cerinţele din autorizaţia de construire. Trebuie solicitată o expertiză în domeniu şi să se verifice dacă proiectul a fost sau nu respectat şi dacă s-au folosit materiale ignifugate şi unde anume. După ce se constată culpa în urma acestei expertize, prin intermediul unui proces, proprietarii îi pot chema în judecată atât pe constructor, cât şi pe dirigintele de şantier şi pe arhitect. Un astfel de proces durează însă 2 ani”.
În ceea ce-i priveşte pe cei care au asigurări facultative şi nu obligatorii, care nu acoperă astfel de situaţii, aceştia pot utiliza poliţele încheiate cu societăţile de asigurări. Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) ne-au precizat că „potrivit Codui civil, în limitele despăgubirii plătite, asigurătorul preia drepturile asiguratului împotriva celor răspunzători de producerea pagubei. Astfel, dacă din probele obținute, cum ar fi expertize, documentație tehnică, legislația aplicabilă etc, va rezulta că vina în producerea incendiului aparține constructorului, antreprenorului ori altei persoane, diferită de asigurat/asigurați, asigurătorul are dreptul să se îndrepte împotriva acestora pentru a recupera daunele plătite asiguraților. În măsura în care recuperarea nu se poate face prin buna înțelegere, asiguratorul poate decide să apeleze la instanța de judecată pentru aceasta”.
