Un român din şapte practică una sau mai multe forme de jocuri de noroc, de la loterie şi pariuri sportive până la păcănele sau ruletă. Aproximativ 100.000 sunt patologic depen-denţi de iluzia câştigului rapid.
Mihai C. nu joacă aiurea la păcănele, „ca toţi ageamiii“, el are un „sistem perfecţionat în timp“. El ştie că trebuie să iasă din casă şi să intre în sala de joc păşind cu dreptul înainte, să nu aleagă aparatul de la geam, dar nici pe cel de la bar.
O zi bună de joc se cunoaşte după visul de peste noapte. Mihai C. zice că e de bine dacă visezi plante, în general iarbă şi copaci înfrunziţi, pentru că verdeaţa înseamnă bani, şi e rău să visezi animale, în special câini, pentru că ele semnifică duşmanii care-ţi fură banii.
Mihai C. mai ştie că miercurea şi vinerea sunt zilele ideale pentru păcănele şi pariuri, iar cea mai rea e duminica, „probabil pentru că e Ziua Domnului, iar Domnul se supără pe tine că joci jocuri de noroc în loc să te duci la biserică“.
Când pierde, adică des, Mihai C. e încredinţat că ceva, un amănunt pe care nu l-a sesizat la timp, a interferat cu sistemul lui „perfecţionat în timp“, sabotându-l. Când câştigă, mai rar, Mihai C. are confirmarea că sistemul lui e infailibil.
Povestea pariorului de cursă lungă
Mihai C. are 39 de ani şi e din Bucureşti. Joacă la păcănele şi la pariuri sportive din adolescenţă, zilnic, dar susţine că nu are o problemă cu jocurile de noroc. De fapt, a avut o problemă, mai demult, dar acum zice că s-a vindecat. „Când eram puşti, am furat toţi banii din casă şi i-am băgat în aparate. I-am pierdut şi nu m-am mai întors acasă, că m-ar fi rupt babacii în bătaie. Am fugit la mare, la Costineşti, unde am lucrat cu ziua, pe ici, pe colo. Dar, mă mâncau palmele să «dau în ele», în păcănele, şi n-aveam bani. Aşa că într-o zi m-am întors acasă pe la prânz, când erau ai mei la serviciu, am spart uşa de la casă şi am furat videoul, televizorul, bijuteriile maică-mii şi tot ce am găsit de valoare. Am vândut şi am pierdut tot în două zile“, îşi aminteşte Mihai C.
O poveste clasică pentru un împătimit al jocurilor de noroc, este de părere psihoterapeuta Keren Rosner. „Dependenţa de jocurile de noroc este, poate, cea mai ciudată dependenţă. Nu este una fizică, nu pleacă de la o nevoie a organismului. Este generată şi menţinută exclusiv de resorturi psihologice, de o combinaţie complexă de trăsături de personalitate şi convingeri iraţionale despre sine şi despre viaţă“, susţine specialistul.
Convingeri iraţionale, aşadar. Cum ar fi, de pildă, aceea că după o serie de trei cărţi de culoare roşie şi două negre aparatul va livra întotdeauna o carte roşie. Aşa crede Mihai C. Sau invers, după trei negre şi două roşii, urmează o neagră. Soft-ul aparatului este, de fapt, conceput să distribuie cărţile absolut aleatoriu, dar Mihai C. ştie mai bine. „Vorbim, în general, despre persoane cu capacitate empatică redusă. De persoane ghidate de convingerea iraţională că ele sunt suficient de speciale încât să li se întâmple miracolul câştigului. Şi vor continua să provoace aceste miracole cu preţul a tot ce posedă: bani, maşină, casă, tot“, mai spune Keren Rosner.
Un cerc vicios
Consecvenţa cu care-şi falimenta familia este unul dintre motivele pentru care Mihai C. este acum divorţat. Soţia s-a săturat să tot dispară bani din casă, banii de întreţinere, de mâncare, de rechizite pentru copil. Soţia s-a săturat şi să audă, de fiecare dată, acelaşi discurs: „E ultima dată, promit, acum sunt sigur că pot câştiga la loc tot ce-am pierdut, o să vezi, nu vorbesc aiurea, am un sistem“. Ca apoi Mihai C. să piardă, din nou, tot.
„Nevoia şi speranţa de câştig sunt de nestăpânit. Când dependenţa pune stăpânire pe mintea individului – chiar dacă la nivel conştient realizează că ceea ce face nu este bine şi de multe ori chiar promite, jură că nu va mai juca –, tentaţia devine mult mai puternică, iar barierele raţionale se prăbuşesc“, explică psihoterapeutul.
Urmarea acestei dependenţe este degradarea, în timp, a persoanei, completează Keren Rosner. „În momentele de «luciditate» realizează răul făcut lui şi familiei, lipsurile materiale, ruşinea, neîncrederea celorlalţi în discernământul lui. Faptul că nu-şi poate păstra promisiunea de a nu mai juca îl face să se desconsidere, să se învinovăţească, iar acuzele familiei şi prietenilor îl însingurează şi-l duc la depresie. Din păcate, îşi va găsi refugiul tot în joc, sperând imperturbabil în momentul în care «va da lovitura» şi toate problemele lui vor dispărea. E un cerc vicios din care nu poate ieşi“, mai spune Rosner.
Psihoterapeutul susţine că există şanse de vindecare de boala jocurilor de noroc, dar cu mari sacrificii şi nu întotdeauna cu succes total. „Mulţi jucători reuşesc să se abţină o perioadă, însă recidivează dacă nu-şi exersează puterea controlului“, precizează specialistul.
Portret-robot de jucător
98.000 de români, cu vârste de peste 18 ani, sunt dependenţi de jocurile de noroc, arată studiul „Pariurile şi jocurile de noroc în România“. „De asemenea, 15% din românii cu vârsta de peste 18 ani au practicat cel puţin o dată un joc de noroc. 25% dintre bărbaţi şi 7% dintre femei au jucat măcar o dată jocuri de noroc în ultimul an“, se arată în document. Cei care practică des jocuri de noroc sunt preponderent bărbaţi tineri, necăsătoriţi, din mediul urban, cu educaţie medie şi cu un venit mediu pe gospodărie de aproximativ 2.500 lei.
Lentilele care păcălesc păcănelele
Dependenţa de jocurile de noroc vine la pachet şi cu credinţa iraţională că norocul poate fi manipulat în interesul jucătorului. Jucătorii sunt tot timpul în căutarea unui sistem perfect cu ajutorul căruia să poată înşela aparatul de joc, iar escrocii ştiu asta. În consecinţă, Internetul abundă de site-uri care vând „metode verificate de câştig“, profitând de disperarea dependenţilor care ar fi în stare să creadă orice. De exemplu, site-ul castiguri-sigure-la-pacanele.blogspot.ro a scos la vânzare nişte lentile speciale cu ajutorul cărora jucătorul poate, chipurile, vedea culoarea cărţii pe care urmează s-o livreze aparatul. În ciuda ridicolului evident, autorii site-ului au primit zeci de mesaje de la utilizatori dispuşi să cumpere lentilele.
