The Art Newspaper a dat publicităţii luna aceasta statistica sa anuală privind cele mai vizi¬tate muzee, galerii şi expoziţii din lume. La secţiunea muzee, pe primul loc se află Luvrul, cu 8.500.000 de vizitatori, urmat de British Museum (5.569.981 vizitatori), Metropolitan din New York (4.891.450 vizitatori), National Gallery din Londra (4.780.030 vizitatori) şi Tate Modern (4.747.537 vizitatori). Din Est, cele mai multe intrări sunt, cum e de aşteptat, din Rusia şi fosta Germanie Democrată (Pergamonmuseum). Cu 284.600 de vizitatori, Muzeul Satului nu a reuşit intrarea în primele 140 de muzee ale lumii, câte poziţii numără topul The Art Newspaper. Pe de altă parte, România nu este nici o destinaţie turistică semnificativă pe harta lumii, şi nici nu deţine, cu excepţia parţială a avangardei istorice, un capital cultural capabil să o transforme într-un „must see” din punct de vedere muzeal.
1. Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucureşti (284.600 vizitatori)
Succesul acestui muzeu în aer liber nu vine atât din latura sa informativă (care documentează etnografic civilizaţia rurală), cât din posibilităţile de evadare sedativă: pentru bucureşteanul stresat e o alternativă la ieşitul duminical în parc, la preţ modic (6 lei). În plus, sunt târgurile populare, concertele în aer liber, evenimentele organizate de sărbătorile creştine (gen Florii, Sfânta Maria Mare etc.), care atrag românul de rând.
2. Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu (280.000 vizitatori)
Este considerat cel mai „european” muzeu din România datorită picturilor aparţinând şcolii flamande (Van Eyck, Bruegel, Memling şi Jordaens), precum şi pânzelor semnate de Tiţian sau Lorenzo Lotto.
3. Muzeul Peleş, Sinaia (255.870 vizitatori)
Fosta reşedinţă a familiei regale are un tarif pe măsura pedigree-ului istoric şi a turiştilor care îşi permit ieşiri în „perla” staţiunilor de pe Valea Prahovei – 20 lei, turul parterului; 50 lei, turul extins.
4. Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti (189.573 vizitatori)
Un paradox a făcut ca muzeul dedicat ţăranului român să devină un loc-cult al urbanilor. Singurul muzeu de cultură tradiţională care are un concept modern, antropologic, în spate.
5. Muzeul Bran, Pasul Rucăr-Bran (107.998 vizitatori)
Chiar dacă Ţepeş nu a dormit vreo noapte măcar în el, castelul a fost branduit ca lăcaş al lui Dracula (o parte din cadrele din „Interviu cu un vampir” au fost turnate aici), iar succesul nu s-a lăsat aşteptat.
6. Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti (94.950 vizitatori)
Punctele tari ale MNAR sunt sălile VI-VII (avangarda şi Brâncuşi), IX (Ţuculescu). Din 2000 s-a redeschis, în partea sudică a muzeului, Galeria de Artă Europeană.
7. Muzeul Naţional de Istorie a României (77.531 vizitatori)
„Cel mai important muzeu al statului român”, spune wikipedia (pe baza căror criterii?). Cert e că are un aspect neprietenos, îmbătrânit.
8. Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Bucureşti (45.000 vizitatori)
Un muzeu de artă contemporană este, la limită, o contradicţie în termeni – rezolvată prin sacrificarea expoziţiei permanente. Cel mai postmodern muzeu din Capitală, parte a scenei electro.
9. Complexul Naţional Muzeal „Moldova”, Iaşi (31.433 vizitatori)
Probabil numărul de vizitatori ar fi fost mai mare dacă Palatul Culturii n-ar fi fost închis pentru renovare.
10. Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca (9.750 vizitatori)
Respiră încă aerul unui muzeu de dinainte de ’89, cu exponate care par involuntar înţepenite în mitologia naţionalismului ceauşist.
